Pe Radu Cosaşu l-am întâlnit în premieră în vara de neuitat a lui 68, între mai şi august. Mă cucerise un articol din revista noastră de partid (cinefil) şi de stat (la coada matinală pentru biletele studenţeşti). Tonul era deodată inteligibil, direct, diferit de cel academic-abstract-râşnit-impersonal al majorităţii criticilor de cinema, cu excepţiile celor pe […]