Numărul pe iulie-august începe, ca de obiceim cu tandemul Editorial-Cursiv. E număr de vacanţă. Editorialul dnei Andrea H. Hedeş se intitulează, firesc, Le Beau Voyage. Turismul, spunea autoarea, a devenit o nouă religie a planetei. Îl citează pe Joaquim du Belley, conchide că azi ăturisnul e o formă de evadare şi încheie citându-I pe Socrate şi pe Aldous Huxley. Iar Cursivul lui Horia Gârbea spune limpede: A venit vacanţa. Şi citează hazliele versuri, pe care generaţia noastră le spunea la vremea vacanţei: “A venit vacanța/ Cu trenul din Franța! (francofoni de mici!)/ Hai, copii, la joc!/ Cărțile pe foc!/ Să nu mai citim,/ că ne-mbolnăvim”.
Urmează, în pagina următoare, 9 coperţi de cărţi detiate de editura NEUMA.
Invitatat special: Adrian Jeneciuc şi Ştefan Stâcel.
Jurnal: Gheorghe Grigurcu: „Somnul de 8 ore pe noapte”.
Eveniment: ART CITY: Fetivalul Internaţional de Literatură, Poezia, port la Dunăre (27-30 iunue 2025). Apoi Şedinţa Comitetului Director al Uniunii Scriitor din Româninia – 4 august 2025.
Poezie: Lucia Biberţ, Mariana Moga, Marin Rada.
Proză: DOAMNA DE PE DEALUL CETĂŢII, de Rodica Bretin.
Tineri poeţi: Bianca Tănăselea, G. P. Volceanov. Tudor Ştefan Goţia.
Tineri prozatori: Cosmin-Darius Misir – Prispa diavolului.
Literatura lumii: Sao Khue (Vietnam): Laurii culturii; Yang Geum-Hee (Coreea), poezie – Prezentare şi traducere (prin engleză) de Andrea H. Hedeş.
Interviu: „Tinerii vorbesc” – Andrea H. Hedeş în dialog cu CARINA TĂNĂSELEA.
Studii literare: VARUJAN VOSGANIAN ŞI POETICA POVESTIRII – de Gheorghe Glodeanu. MITUL LUI OEDIP ŞI POETICA LI ARISTOTEL – de IULIAN BITOLEANU.
Istorie-civilizaţie: Fenomenologia islamului politic. O teorie medievală şi câteva din reprezentările ei contemporane (I) – de Gheorghe Iorga.
Răzleţe: ARCA LUI NOE ŞI PENELOPE CRUZ – de GELU NEGREA. Autorul îşi propune, din capu locului, să schimbe conţinutul de până acum al rubricii. Îcepe afirmaţia metforică: Tot ce trebuie să știm despre viață se poate învăța de la Arca lui Noe – Cu condiţia de a respecta 10 sfaturi. Apoi urmează cimilituri, pe baza unei emisiuni, la Televiziunea americană: Vrei să fii milionar? Urmează o anedotă. Care justifică numele actriţei, cu morala: Bărbaţii mint întotdeauna numai din motive oneste şi logice. Autorul este un excelent povestitor.
Răzleţe/Invitat special: Gelu Negrea continucu cimiliturile, conchizâd sec: Adevărat zice, boieri dumneavoastră, Legea lui Murphy: Ce începe prost, se termină și mai prost!
Iar invitatul special este poetul Nichita Danilov, care se prezintă cu un lung text, intitulat LA CROITORIE.
Eseu: Paul Cernat – o nouă Perspectivă critică asupra lui Bacovia, de Gheorghe Lăzărescu.
Anchetă – PERSONALITĂŢI MARCANTE: Răspund scriitorii Tudora Şandru (Julio Cortázar sau „Argentinianul care să făcut îndrăgit de toată lumea”); Ioan-Aurel Pop – De la Mario Verdes Llosa la Augustin Buzura; Ştefan Borbély – Lloyd; Florica Bud – „Recreaţia mare”; Gabriel Burlacu – Scriitori preţuiti; Leo Butnanu – Vocile dintr-o carte-ecou a polifoniilor emotive; Liviu Capşa – Alex; Ion Cristofor – Nicholas Catanoy, un Don Juan al meridianelor; Simona-Grazia Dima – Demnitate şi înţelepciune; Ana Dobre – Amintirea lui Preda; Soniea Elvireanu – doi poeţi; Gela Enea – ceea ce ne face oameni; Iacob Florea – Cercul iubitorilor de Platonov; Raluca Faraon – Cezar Ivănescu; Răzvan Fugaciu – Omul din spatele cărţii; Doina Gecse-Borgovan – Patru zile cu Brumaru; Gheorghe Glodeanu – Un destin de excepţie; Tudor Ştefan Goţia – Sub semnul întâlnirii; Monica Grosu – Ion Brad; Vasile Igna – Patru scriitori; Ella Leynard – Privirea tăcerilor; Doina Adriana Nicolăiţă – Un Maestru; Flaviu George Predescu – Amintiri cu Manolescu; Carmen Secere – Hanna; Ion Bogdan Ştefănescu – Obsesia Murakami; Caliopia Tocală – Circe.
Ecouri la Anchetă – Ce personaj aş fi vrut să fi vrut să fiu?: Horia Gârbea (iniţiatorul anchetei) – Trei ore cu Amos Oz; Suzana Fântâneriu – Sunt eu, oare, Ofelia?; Kocsis Francisko – Dacă tot am avut oo piele…
Volume Neuma: Andrea H. Hedeş şi viziunea picturală, despre volumul – bilingv – de poezie al autoarei, Martie curge, Aprilile visează. Acuarele – Neuma 2025; Proză scurtă în viziune realistă, de Sonia Elivireanu, despre volumul lui Cornel Nistea (Risipite prin sertare), Neuma 2025; Maria Trif – Albastru de luni. Lucian Gruia. Născută în Lancrăm, precum Lucian Blaga, petrece un deceniu în Italia (nu de plăcere). La revenirea în ţară publică volumele de versuri Ferestre în amurg (2014), Zbor de primăvară (2016), Ningă-ne salcâmii (2019), Verde-târziu (2021) şi Albastru de luni (Neuma, 2025); NICOLETA MILEA recenzează volumul de versrui al poetului (animator cultural şi editor) Constanin Marafet, LA SUD-EST DE PREZENT, sub titlul Nostalgia umbrei.
Roman/Cartea de critică: ANA DOBRE prezintă romanul Laur, al Ellei Leynard, scris după mai multe volume de poezie. Aceeaşi autoare recenzează, sub titlul O poveste despre decoperirea Iubirii, romanul Monicăi Grosu. Sub priviri de fulguriator.
Cartea de proză: Tot ANA DOBRE (excelent gupaj) prezintă, sub titlul Promisiunile povestirii, romanul Nicoletei Vişan, Ciudata ci ochi bicololori.
Cartea de poezie: Ileana Popescu-Bâldea, prezintă volumul Faustia. Resetare, de Caliopia Tocală, sub titlul „Adevărata viaţă se trăieşte în somn”; Apoi Evelyne Croitoru, prezintă volumul lui George D. Piteş, „Clipa mea dintre milenii. Antologie se sonete” (Editura Biblioteca din Târgovişte, 1014), sub titlul Nuanţele clipei; Apoi, volumul Se face linişte în mine, al Anei Blandiana (Humanitas 2024), e prezentat de Ella Leynard, sub titlul. Înţelepciunea drumului.
ROMANE: Ovidiu Dan, un contrst uluitor .
Cartea de poezie: Volumul Colocviale (Limes 2022), al lui Dumitri Chioaru, e recenzat de Simona-Grazia Dima, sub titlul Poetul în spirala timpului.
Policier: BOGDAN HRIB (autor de gen!) se referă, între alte romane de genal, la romanul Afaceri de familie, al Teodorei Matei. Articolul e intitulat Himerele sau dilemele comisarului lejer infidel.
Cartea de proză: Vremuri uitate, de Emil Lungeanu, în viziunea Ellei Leynard, sub titlul Oameni frumoşi, dar vremuri neiertatoare. Secerătoare de vieţi. Aducătoare de multă obidă.
Cartea de poezie: Oraşe nevertebrate, de Ramona Müller, în prezentarea lui Mircea Teculescu, sub titlul La graniţa realităţii duale.
Proză şi prietenie (rubrică nouă): Citindu-i pe prieteni (MARIA PILCHIN, ADRIAN JICU, ADRIAN ALUI GHEORGHE), de GEORGE VOLCEANOV.
Inteligenţă artificială: Într-un prezent hibrid, de FLAVIU CLAUDIU MIHALI.
Viaţa cărţilor: ORIGINEA SPECIILOR – (R)EVOLUŢIA CUNOAŞTERII, de Miruna Drăghici. Apoi, o pagină cu facsimile, despre Darwin şi epoca sa, decedat pe 19 aprilie 1882 şi înmormâtat cu pompă la Westminster ABbey.
Colţul lui Yorick: TEMÃ RELUATÃ, de Radu-Ilarion Munteanu
Artă plastică: COSTIN BRÃTEANU. LIMBAJE VIZIONARE, de Denisa Popescu
Film: Trei filme româneşti la Tiff 24 din 2005, de Alexandru Jurcan.
Film/in memoriam: KONTINENTAL 25 (AL. J)./in memoriam Cristina Tătaru.
Muzică: Om bun, la Breaza (3 zile de folk), de Codruţ Radi.
Teatru: Două premiere la Teatrul Naţional din Cluj, de Alexandru Jurcan
Folk: Regina folkului (Joan Baez), de Codruţ Radi.
Cinemateca: FRAŢII COEN, de Raluca Faraon.
Junal teatral: O călătorie magică, ignoranţa şi veninul semidocţilor, Eugen Ionescu în dialog cu Gabiel Liiceanu; Regizorii în festival, Horaţiu Mălăele, un artist complrt, intrligrnt şo rafinat; – O aură de vis, o marturisire a lui George Banu; Un top în 10 imagini ale stagiunii 2024/2025. Apoi o succesiune de imagini. Autor, ION COCORA.
Călătorii: O zi în Banff: între abis şi veveriţe, de Ramona Müller.
Contre-pied: CUM SÃ(-ŢI) FURI UN MILION, de Gelu Negrea.
Culinar: Obişnuita rubrică a Floricăi Bud: Amintiri şi pohte copilăreşti.
Vitrina cu cărţi: 15 coperţi şi titluri, aflate în atenţia cronicarilor Neuma.
De ce NEUMA? – Semnul vizual sub care stă NEUMA este un trandafir, această floare care tran cende graniţele culturale, religioase, etnice, deoarece frumuseţea și armonia semnifica-ţiilor sale sunt un symbolon care are puterea de a ne aduce împreună. Trandafirul NEUMA este un trandafir înflorit, rosa centifolia, trandafirul cu o sută de foi, metaforă a cărţii și a revistei și vorbește despre curajul de a înainta crezând până la capăt într-un ideal. NEUMA este un semn de notaţie muzicală fără portativ, constând din puncte și virgule, folosit în Evul Mediu pentru cântarea liturgică. Astăzi NEUMA este utilizată doar în cântarea bizantină și gregoriană, în special în comunităţile monastice. Dincolo de această semnificaţie, care deja o singularizează, o frumoasă poveste spune că NEUMA ar fi la origini un protosemn care, în funcţie de nevoia cititorului, semnifica gest scenic în teatru, sunet în muzică,
cifră în matematică. Această generozitate și disponibilitate de dialog cu celălalt, până la transformare, pentru a împlini nevoia interpretului său, fără a se pierde pe sine, dimpotrivă, îmbogăţindu-se, a făcut ca NEUMA să fie cel mai potrivit nume pentru Editură și pentru Revistă. Revista NEUMA este o revistă cu profil cultural.
La fiecare două luni veţi putea citi un număr dublu care va acoperi teme de la literatură la istorie, de la teatru la filosofie, de la sport la educaţie, veţi putea urmări viaţa culturală a românilor din diaspora și veţi putea descoperi împreună cu noi adolesc enţi talentaţi la rubrica „Teen Spirit“, veţi afla care sunt cele mai recente cărţi ale Editurii NEUMA și îi veţi putea cunoaște pe autorii lor, iar despre complexa și bogata drama turgie contemporană românească veţi putea citi în paginile consacrate teatrului, veţi afla despre cele mai noi apariţii editoriale prin recenzii ale celor mai recente și valoroase cărţi din literatura română contemporană și din literatura străină, iar oameni de cultură din ţară și din străinătate vor fi mai aproape de cititorii noștri prin interviuri. Credem cu tărie în importanţa și în necesitatea culturii, în rolul ei formator esenţial. răspândind lumina culturii înîntunericul ignoranţei putem să ne adu cem contribuţia – o picătură – de armonieîntr-o lume frământată. (Extras din Editorialul primului număr al revistei Neuma, 1-2/2017.
No Responses