PATTON

Mai ştie cineva, în 2025, că pe la mijolocul secolului XX s-a desfăşurat al doilea război mondial? Bine, nici de primul, cam la începutul aceui secol nu se mai ştie. Dar nu asta e problema.

Generalul american Patton a foost una dintre cele mai contradictorii personalităţi alevremii. Textul de faţă are la bază filmul PATTON, făcut  1970, de reizorul Franklin J. Schaffner, pe scenariul lui Francis Ford Coppola, iar rolul celebrului general a fost jucat de Ceorge C. Scott.

Nu-i aşa că vorbesc chinezeşte?

Ei, bine, al doilea război mondial a constituit obiectul mai multor filme de                                                    război, din care citez doar  2: primul, (Arde Parisul?), 1966, René Clement, care povesteşte insurecţia pariziană declanşată pe 19 august1944, de populaţia Parisului ocupat de care Wehmacht (armata Germaniei nziste ocupante) şi finisat cu Te De tranforme Oraşul Luminăum-ul (cadre din arhiva naţională franceză, pe 26 august,  de către De Gaukke (în film) odată cu eliberareaParisului ocupat, de către divizia a doua, condusă, atunci, de generallul fracnez Philippe Leclerc din armata rectutată, om cu om, după celebrul apel, la radio Londra, al generalului De Gaulle, pe 18 iunie 1940. Fapt istoric: soldaţii francezi din divizia Leclerc, adunaă din fosltele colonii, nu cunoşteau deloc Parisul.

Bun, şi semnul întrebării? În demenţa lui furioasă, Hitler ar fi preferat să distrugă Parisul, decât să-l vadă eliberat. În acele zile telefonul OKW (statul major al armatei germae de ocupaţie )telefonul geberalului Dietrich von Choltitz, numit comandat al regiunii care cuprindea Parisul la înceutul acelui august, cu întrebarea din titlul de mai sus. Ce-ar mai fi de notat e că, întrul rol minuscule, regretatul Alain Delon îl interppera pa Jaques Chaban Delmas (da, viitorul ministru francez), care era trimisul lui De Gaulle în Paris.

Filmul e ficţiune, dar e bazat pe date istorice.

Acum al doilea film: “Bătălia din Ardeni”  (traducerea titlului real), despre un aspect din iarna războiului, ultima ofensivă stupidă a lui Hitler, îcepută pe 16 decembrie si câsţigată de aliaţi pe a mijlcul lui Ianuarie 1945. Generalul Patton a fost istoriceşte implicat şi în această bătălie. Filmul tot o ficţiunea, e bazat pe fapte reale. Într-un rol important ca personaj este Henry Fonda. Sigur, actorul nu mai este demult, căci fimul e făcut  precizîn 1965.

Să precizăm, filmul din 1970 a fost realizat cu aprobarea moştenitorilor generalului.

Generalul Patton a fost o figură controversată. Purta la şold două revolvere cu prăsele de sidef, cam fanfaron, dar un talent militar real, ilustrat pe teren. Biografia sa e redată, în etape, nd filmul nostrum: începând din campania aliaţilor în Africa de nord, pe 8 ianuarie 1942, contnuând cu contribuţia sa, în 1943, la cucerirea Siciliei (aliaţii au crcat prin Italia, dar n-au ajuns, finalmete la Berlin, ka finele WW II în Eeuropa), continuând cu ofensiva fulger după debarcarea aliată pe 6 iunie 1944, în Normandia şi, în fine, cu ajutaprul dat la cumpănea anilor 44/45, în bătălia dub Ardeni, de care am vorbit mai sus.

Gura lui bogată, nestăpânirea, i-au adus prejudicii egale cu contribuţia militară. În Sicilia a pălmuit un biet soldat aflat într-un spital de campanie, acuzându-l de laşitate  si fost nevoit să-şi ceara scuze public. Mai târziu, dupdebarcarea aliaţilor. A dat drumul la o absurditate, cuă lumea postbelică ar fi trebuit să fie condusă de Anglia  si SUA, ofensând aliatul de atunci, URSS şi stârnind un inems scandal public. În fine, in penultima secvenţă din film, îl vedem mai întâi refuzând să bea cu reprezentantul sovietic, apoi, dup a un schimbde insulte reciproce, band Brudeshaft cu acesta, la o întâlnire pe teren rusesc cu aliatul de conivenţă. Sentimentele generalui, în materie, au fost i şi rămân cubiscute,

În răzoi i s-a luat comanda de 2 ori, a fost reîncadrat şi dm îne fiecare data salvat situaţia militară.

În 1970 (p1 septembrie debutam în serviciu) habar n-aveam cine o fi ăla Patton. Îmi amintesc doar de o fotograrfie din revista, de atunci, “Cinema”, cu cu tancuri, văzute, nu înţelegeam de ce, de sus. N-am data tenţie, Şi iată că, după 55 de ani, bătrân, ştiu atâtea  şi nu-mi foloseşte la nimic. Nici măcar nu cred că în 2025, mai are cineva habar de istorie…