A fost foarte devreme. În toamna lui 1954. Aveam, deci, 8 ani. Mama mea obținuse un bilet la stațiunea Slӑnic Moldova. Nu știam unde vine asta. Din orӑselul meu Natal a amuns la Petroșani, iar de acolo cu un accelerat de noapte am ajuns la București. Habar n-am cum am ajuns în acea statiune, Mama mea nu avea nevoie de tratament și de ape minerale, mergea pentru mine.
A fost plӑcut. Niciodata, deci nici atunci, n-am putut dormi dupӑmasa. Mama îmi condiționa primirea unul capac de termmos plin cu fragi cumpӑrate și frișcӑ de un somn de dupӑ amiazӑ. Simula, conștiincios, somnul apoi simuslam trezirea.
Totul a durat cam douӑ sӑptӑmani. Întret imp fӑcusem cunoștințӑ cu o famile care avea o fetițӑ de varsta mea. Cӑria îî povesteam cum o sӑ-mi face u o pirogӑ (!) cu care o sӑ cobor de pe munte, apoi pe Jiu, pe Dunӑre, voi trece marea și oceanul și voi ajunge în Insula Misterioasӑ (citisem romanul anul trecu, înainte de a începe clasa întaia). Unde voi înființa o colonie. În care își va avea și fetița Kuky locul. Familia feiței se amuza, evident. Mama mea nu comenta.
Dupӑ cele douӑ sӑptӑmani, mama îmi prpose sӑ ne întoarcem pe alt drum. Uite, vom urca dealul ӑsta, apoi vom cobora brusc într-un sat. În acel sat s-a nӑscut bunica ta. Acolo locuiește o sorӑ a bunicii tale cu fiica ei și vei întalni 2 verișori. Eraum cam de va mea. Adrian și Florin. M-au dus pe malul unui rau, m-au intațat sa pescuiesc raci. Ce-s ӑia, am întrebat. O sӑ vezi. Bunica lor i-a pus la fiert. Spre mirrea mea s-au fa cut roșii. Erau greu de mzncat, seara am manat fasole.
Dincolo de acel rau (voi afla ca se numește Oituz) era o șosea, de unde am luat un autobuz, apoi alt tren, apoi alte douӑ și am ajuns acasӑ.
Peste ani voi mai face, cu viitoarea mea familie, multe cӑlӑtorii.începand din 2003. Grecia. Spania (unde voi ambasadorul luui Ariel), Italia, destule țӑri. N-am cӑlӑtorit în fiecare an. Acum sunt bӑtran…
20.07.2026
No Responses