ÎNTÂLNIRE BIMETRSTRIALĂ

A apărut al treilea număr – dublu – al revistei Neuma. al doilea din 2018. E deschide, ca de obicei (abia al trelea numar, dar formatul deja se impune, e recognoscibil) cu 2 editoriale: Andrea H. Hedeş, ca director şi Horia Gârbea. Al cărui editorial e numit cursiv şi e chiar cules cu italice. Acuma ar fi de gust îndoielnic să tot repet că un text al acestuia din urmă e recognoscibil şi fară semnătură. Pentru cititorii revistei Neuma şi pentru un grup mult mai larg, care-i include pe primii, această realitate e axiomatică.
Sub titlul Prietenie şi solidaritate literară, un reportaj ilustrat de la un eveniment găzduit de sala Perpessicius a MNLR, p 3 ianuarie: lansare comună a revistelor Libris şi Neuma, de către filialele Braşov şi Bucureşti-poezie. Nesemnat, reportajul, deci asumat redacţional. Dar probabil scris tot de HG, moderatorul evenimentului.
La rubrica Invitat special, poezie de Gabriel Chifu, miniaturi aforistice de Gheorghe Grigurcu, din care nu pot să nu citez: Durerea e o stare de veghe, voluptatea o stare letargică. Tocmai deoarece incită la discuţie. Apoi iar poezie, de Cassian Maria Spiridon.
Cumva, centrul de greutate al numărului e marcarea centenarului profesorului Mircea Muthu. Cu eseul acestuia, Inserţii culturale transilvane. Ilustrat cu facsimile.
Din nou poezie. Versuri canonice (prefer terenul, fatăde clasicul… clasice) ale poetului teleormănean Florea Burtan. Al cărui recent volum, produs de editura Neuma, fsese recenzat, în precedentul număr al revistei, de concetăţeana acestuia, poeta Nicoleta Milea.
Dumitru Hurubă în evocă pe Cornel Regman, într-un text concentrat, cu aspect eseistic. Apoi, sub egida Eseu, ca rubrică, Gelu Negrea semnează textul incitant, Elisaveta Titircă, Anna Karenina & Comp, ilustrat cu o fotografie sin 1943: 2 personaje ale Nopţii furtunoase şi o fotografe a lui Caragiale însuşi. La… berărie. Autorul precizează că textul e un fragment din volumul în pregătire Doamnele domnului Caragiale.
Un nou insert de poezie, de Cezar C. Viziniuck, din Spania şi Diana Manole, din Canada, apoi proză: The quest, de Răzvan Nicula, din nou poezie, Mihaela Oancea, Clara Mărgineanu, Clara Târcă. Sub egida prozei, alexandru Păduraru oferă un fragment dintr-o nuvelă pe calea de a se extinde la un roman: Piraţii lui Lescoux. Maria Pilchin propune un titlu perifrastic, Aşa tăcut-a Zarathustra, un detonator al curiozităţii cititorului şi o discretă sugestie polemică. O poezie cu un pas către poezia în proză. Prezenţă benefica de dincolo de Prut. Oarecum în contrast discursiv, Domniţa Neaga şi Ion Cioba. Revine proza, în Sticluţa cu lavandă a lui Paul Sârbu, inserată între poeţi. Căci vine rândul lui Petru Ioan Creţu.
Sub titlul Meridiane, Niculina Oprea prezintă trei poeţi turci în traducere proprie: Műesser Yeniay, Tamer Öncűl şi Mustafa Sezer. După un cartuş de prezentare aunor povestiri „aproape poliţiste” de Stelian Ţurlea, Gelu Negrea susţine, în rubrica sa Răzleţe că Istoria nu e sentimentală.
Redactorul şef al Neumei, profesorul Andrei Moldovan analizează, sun titlul inspirat Radu Ţuculescu şi berzele sale călătoare, cel mai recent roman al scriitorului: Măcelăria Kennedy. Pornind de la observaţia sagace, că Radu Ţuculescu este un scriitor care se reinventează aproape la fiecare nou volum. Ca imediat, alt roman ponderal, Copiii războiului, al lui Varujan Vosganian, e analizat la fel de precis de Horia Gârbea. În tandem cu Andrea H. Hedeş. Interesant experiment.
Tot Gârbea recenzează (sub titlul Rafinament liric şi grafic) poezia lui Nicolae Oprişan (Paradoxuri de ocazie). Apoi Ioan Holban scrie despre volumul Decameronice, al lui Horia Bădescu: Craii de umbră şi de vânt.
Horia Gârbea prezintă eseul Antiparadisul lui Mihai Eminescu (Editura Junimea), de Radu Cernătescu. Poeta Flavia Adam face cronica volumului Terapia cu îngeri de Ovidiu Genaru, produsă tot de Junimea. Vasile Vidican scrie despre romanul Cimitirul eroilor, pe care Adrian Lesenciuc îl publică la propria editură, Libris Editorial. Din nou Ioan Holban analizează volumul Cinzeci de ierni pe muntele Fuji, al lui Dorn Ploscaru.
O primă antologie de proză mystery & thriller, alcătuită de corifeul genului, Bogdan Hrib, e radiografiată de Ana Dobre. Noir de Bucureşti, cuprinde contribuţiile a 18 autori din zone diverse, unii din SciFi & Fantasy, articulate cu viziune regizorală de antologator. Imediat, un roman înrudit, Comisarul şi blestemul sângelui, al scriitorului braşovean Sergu Someşan, produs de Neuma, e portretizat de autorul acestor rânduri. Apărut iniţial pe blogul personal: Lectura ca salată asortată.
Un alt volum de poezie, al Clarei Târcă, intitulat Reluare în rai (Editura Neuma, 2017), e recenzat de Nicoleta Milea. În alternenţa revistei, urmează romanul Doinei Ruşti, Logodnica (Polirom, 2017), prezentat de Monica Grosu. Apoi un nou volum de poezie, D’argille et de souffle (cu versiunea românească a titlului), al poetei canadiene de expresie franceză, Hélène Dorion, în viziunea Soniei Elvireanu.
Urmează ancheta revistei: 21 scriitori răspund întrebării Ce carte care încă nu s-a scris aţi dori să citiţi? Remarcăm răspunsul plin de humor al clujanului Radu Ţuculescu: … cum asta nu se poate, mai bine aştept un roman de Radu Ţuculescu. L-am citat deoarece ideea nu e singulară – în diferite formulări.
O pagnă de proză hispanică, a scriitorului argentinian Antonio di Benedetto, Amintiri din România ale poetului vietnamesz Pham viet Dao, preced rubricile de cinema ale lui Alexandru Jurcan şi Colţul lui Yorick, unde citim partea a doua şi ultima a eseului O intâlnire în 1941 – pe marginea sfâşitului prieteniei dintre Niels Bohr şi Werner Heisenberg.
Urmează rubricile finale, prezente în toate revistele culturale, din care se remarcă Faţa mai puţin vizibilă a Unirii din 1918. Radu Sergiu Ruba se înscrie cu densa informaţie într-un posibil program dedicat centenarului unirii.
Pot face abstracţie de propria imlicare pentru a-mi contura o impresie de cititor străin. Astfel constat că revista creşte, de la un număr la altul.
Aşadar, dau întâlnire cititorilor peste alte 2 luni.