Poetul Vasi Cojocaru-Vulcan iese pe coverta cu un volum original de poezie. Specializat in toate versiunile de poezie in format japonez, acum vine cu un hibrid. Un poem aproape standard, urmat de o structura in format japonez. Voi scrie pe indelete cand imi voi relua – sper, cat de cat, suflul. Deocammdata doar anunt evenimentul.
Iata o mostra:
Un mugure apare pe un ram.
Un nod.
Mic, cenușiu.
Arată ca un accident floral!
În feeria ierni nici nu-i băgat în seamă…
Doar El îi știe taina ce-o ține între sepale!
Va fi o floare
ale cărei parfum, culoare
va încânta simțirile unui bătrân
privindu-și în tihnă livada de pe prispă?
O frunză ce va adăsta pe buza unui tânăr
în miez de vară,
ducându-i dorul mai departe, în văzduh,
făcându-l să vibreze în doină,
să nu piară?
Sau vreun neg urât ce strâmbă ramul, uscându-l,
cocârjindu-l.
O boalfă seacă,
făcând din mândrul lujer o gheară descărnată?
Tu lasă această grijă mâinelui și Lui
și bucură-te de taina ce încă o închide,
visând că, poate, vei așeza cu mâna ezitând,
născută din acel nod,
o floare
în pletele unei copile
care de abia învață să deslușească a inimii cântare.
2
MANEA
Sub pașii tăi m-am așternut
și m-am lăsat străpuns de tocurile tale.
Cu obrajii plânși am mângâiat asfaltul pe care ai călcat
și cu dușmanii tăi m-am hăcuit în vorbe și cuțite.
Cercei din pulbere de stele,
inele de mărgean și rochii
din cele mai strălucitoare raze
și multe alte bogății
din dragoste ți-am dăruit
Dar ai plecat…
Crezi tu că,
dacă aș fi avut capul încins cu nimb de aur,
cu un tac de biliard ‘ntr-o mână
și-n cealaltă cu un borcan de murături,
Eu, rege al nimicului galactic
și cel mai barosan Delfin al mahalalei,
aș sta la poarta ta cu-acordeonul
făcându-mi visuri cu zăvoare trase
și geamuri strălucind feeric
în care tu, ‘ntre dinți cu o garoafă,
s-apari șoptindu-mi
„ Hai!”?
3
***
Maci răsăriți
pe drum.
No Responses