Reluarea unor subiecte nu e neapărat un obicei al blogului. Dar există, l anumite rare ocazii. Azi sunt cel puţin 2 motive şi, cumva, unul peren.
O nume data calendaristică la o anumită zi a săptămânii se repetă la 5 sau 6 ani. Azi tripla aniversare istorică identitară a României cade în ziua curentă a apariţiei articoleleor pe blog. Al doilea motiv e coincidenţa (mai avem câteva ore pentru a afla dacă e programată sau întâmplătoarre, dar rămâne o coincidenţă) mediatică. Azi la ora 18 va fi difuzată, în premieră, ora CNN pe un post TV românesc. Afiliat până ieri reţelei globale de ştiri, de azi va fi inaugurarea efectivă a colaborării.
Motivaul peren e că realitatea istorică nu e încă (dece oare?) asimilată de întreaga populaţie. Ba chiar multe surse media continua să propage versiunea Stalinist-rolleristă a datelor istorice. Să reiterăm lamurirea acestora.
Data proclamării independenţei de stat. în seara de 9 mai 1977 la camera deputaţilor era sesiune de interpelări. Pentru cine nu ştie încă, e un mecanims constitutional. Membrii guvernului în funcţie sunt prezenţi şi sunt obligaţi să răspundă întrebărilor deputaţilor. Nicolae Fleva l-a întrebat pe ministrul de externe Mihail Kogălniceanu asupra statutului ţării. Răspunsul e faimoasa frază care, de la instalarea guvernului impus de Moscova până după 89, a fost socotită drept declaraţie de independenţă. S-o reamintim: În stare de răzbel, cu legăturile rupte cu Poarta, ce suntem, domnilor? Suntem independenţi! Cum a fost posibil? Simplu. 2 generaţii n-au avut habar de mecanisme constituţionale (cutuma a fost exclusă din constituţiile postbelice predecembriste). Iar modificările diktatoriale ale istoriei naţionale, au fost coordinate de Mihail Roller, conştiincios executant al ordinelor lui Stalin. Abia în 90 istoricii nonobedienţi au atras atenţia că răspunsul unui ministru la o interpelare nu are valoare juridică. Valoarea politică a celebrei fraze are, desigur, valoarea şi încărcătura ei. Internă si externă. Faţă de diplomaţii europeni aflaţi în post la Bucureşti.
Dar dece episodul avu loc pe 9 mai? Putea avea loc cu o săptămână înainte sau cu o săptămână în urmă, condiţiile politico-militare ar fi fost aceleaşi. Sigur gestul dublu a fost coordonat. A doua zi, 10 mai, camerele reunite au votat proclamarea independenţei de stat, oferind domnitorului Carol I posibilitatea de a proclama legal actul parlamentar. Dece 10 mai? Pe 10 mai 1866, imediat în momentul ajungerii printului la Bucureşti, acesta a depus jurământul, devenind legal domnitor. Coordonarea calendristică nu a fost neapărat un act de favoare faţă de domnitor. Ci a reprezentat greutatea politică a actului jjuridic, exprimând în ochii Europei, voinţa naţională.
Actul de pronounciamento e una, recunoaşterea acestuia în cadrul dreptului international – alta. Pacea de la San Ştefano nefiind acceptată de puterile europene, în frunte cu Reichul germn, războiul ruso-turc fu obiectul congresului de la Berlin (iunie-iulie 1878). Independenţa României fu recunoscută juridic. Nu discut aici condiţiile impuse ţării (modificarea constituţiei). Fu un prim pas. Insuficient. Orice tratat international nu intră legal în vigoare până la ratificarea lui de către părţile contractante. Complicaţiile induse de această necessitate politico-juridică exced larg atât tematica, dar şi spaţiul acestui articol. Bref, româniei i-au fost impuse condiţii maim ult sau mai puţin oneroase (să amintim doar obligaţia răscumpărării căilor ferate deja instalate). In fine, la iniţiativa contelui Otto von Bismarck, cancelarul reichului german, pe 8 februarie 1880 Franţa şi Marea Britaniei s-au alăturat Germaniei, trimiţând la Bucureşti, prin reprezentanţii diplomatici, ridicaţi la rangul de ambasadori, o notă comună care formaliza recunoaşterea independenţei de stat.
Finalizarea în dreptul international al independenţei castigate pe câmpul de luptă cu aaproape 3 ani mai devreme a eliberat mâinile guvernului roman pentru următorul pas. Puţin peste un an mai târziu, pe 14-26 martie 1981, parlamentul votează legea care promovează statutul României la niveul de regat. În urma unui plebiscite cu rezultat edificator. Semnificaţia datei de 10 mai fu întărită prin încoronarea principelui Carol I ca rege al României. Coroana sa fu turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în 1977. (vezi George Coşbuc, Povestea unei coronae de oţel, reedittă de Nemira, pe 1 ianuarie 2008).
Astfel, ziua de 10 mai, ca triplă aniversare, devine zi naţonală, din 1881 până în 1947, când autorităţile imperial forţară abdicarea regelui Mihai.
Sărbătorirea zilei naţionale, de 10 mai, fu întreruptă între 1917 şi 1919 prin interzicerea de către ocupantul german. Un paradox. Mareşalui August von Mackensen, ca lider al ocupantului, anulă temporar actul la care contele Otto von Bismarck contribuis indirect…
Există, nu numi la nivelul mass media, ci chiar la nivelul ştiinţific, unele confuzii probabil reziduale. Dar nu exclusiv. Chiar în jurnalul lui Carol I (memoriile redactate de Mite Kremnitz) există afirmaţia că senatul fu convocat ceeaşi seară de 9 şi moţiunnea fu votată pe loc. Dar chiar aşa, ea intră legal în vigoare prn ratificarea, a doua zi, 10 mai, prin semnătura domnitorului. Oricum am lua-o, proclamarea independenţei poartă data legală de 10 mai.
Dar dece Stalin, prin intermediul lui Roller, a schimbat data? Simplu. Pentru a şterge din memoria colectivă nu doar numele, ci însăşi regalitatea. Demers facilitat şi de măsluirea datei capitulării celui de-al treilea Reich. E adevărat că Rusia sărbătoreşte evenimentul pe 9 mai. Şi odată cu ea, ansamblul ţărilor colonial. România y compris. Dece? A doua semnare cerută imperios de Stalin a semnării capitulării (desi acesta avusese representant legal la prima semnare, pe 7 mai!) se încheie in ultima oră a zilei de 8 mai. Data la care lumea occidental, moştenitori ai aliaţilor, sarbătoreşte Victoria. Dar, datortiă diferenţei de fus orar, la Moscova era atunci deja 9 mai. 2 generaţii am înghiţit diferenţa, nu e cazul să continumăm s-o facem. Dacă tot ne socotim a face parte din UE şi aliat cu USA.
În fine, la tripla aniversare naţională, se adaugă acum integrarea orei de ştiri CNN, începând de azi 10 ai 2021 ora 18.
Related Articles
2 users responded in this post
In paragraful acesta ambele date au fost avansate cu un secol:
‘Finalizarea în dreptul international al independenţei castigate pe câmpul de luptă cu aaproape 3 ani mai devreme a eliberat mâinile guvernului roman pentru următorul pas. Puţin peste un an mai târziu, pe 14-26 martie 1981, parlamentul votează legea care promovează statutul României la niveul de regat. În urma unui plebiscite cu rezultat edificator. Semnificaţia datei de 10 mai fu întărită prin încoronarea principelui Carol I ca rege al României. Coroana sa fu turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în 1977.’
multumesc pentru corectura