ULTRABLITZ TEXTE

Poetul, jurnalistul, teleastul Robert Serban a intrat ascutit in proza. Volumul “Oameni in trening” (Editura Polirom, Colectia EGO PROZA, 2021) este impreionant.

       Maniera stilistica aminteste, de la extrema distanta,  de Isak Babel. La 80 de ani dupa “La cavalerie Rouge” si “Povestiti din Odesa” Eematica e de o stringenta actulitate. Schitele de 2 pagini sunt fotografii istantanee, cu o camera inteligenta. Dar ATAT!

        Nu are sens nici o comparatie. Ar fi un sacrilegiu. Isak Babel e un astru. Precum Betelgrusr sau Antares. Un geniu Universal. De de neatins.

       A nu se interpreta gresit. “Aminteste” nu inseamna nimic mai mult decat un abur senzorial

       Daca vaga similitudine stilistica sugeraata mai sus e sau nu acceptabila, sclipitoarea colectie de miniaturi, in discutie are fnaluri soc, Evident pastram absolut toate, toate proportortiile,

       Marca de proza,concureaza, partial, unele finaluri ale unor proze scurtl intalite en pasant. Se adaugă, aici, acuitatea si humorul fin, Pe alocuri negru.

       Daca unele finaluri ale lui O. Henry (William Sidney Porter) sunt melancolice, ale lui Robert Serban sunt detonante.

       Ca autorul poate scrie orice, e fara echivoc. Exista o intrebare la care nu am un raspuns: Oare un volum de nuvele sau un roman (virtualmente posibile, la urma urmei) nu ar fi, cumva, unbrit de eclatatul volum. Cu acesta, de fata, scriitorul si-a plasat o stacheta autoprovocanta.      

       De ce imi mai aduce, vqg, aminte suma acestor proze ultrascurte? Tot pastrand absolut toate proportiile. De miniatuile lui Saki (Hector Hugh Munro), cumva congener, acelea,   americanul citat.

       Voi fi, neindoios, acuzat de exagerare. E riscul meu. Asumat.

       O ultima remarca: humorul ascutit al finalurilor din “Oameni in trening”  e vag rezonant cu al… Tudorismelor. Acelea, insa, create de un copil.        Ma opresc aici. Un raport de lecura mai lung s-ar face de ras fata de un atare volum.