În urmă cu 38 de ani, pe 7 mai, o echipă românească înregistra o performanţă irepetabilă în fotbalul european. O premieră absolută. Echipa venea din zona estică a cortinei de fier.
12 ani tandemul celor două echipe departamentale, specifice acestei zone geopolitice au fost singurele aflate permanent în eşalonul superior al fotbalului naţional. Deşi alte echipe erau mult mai vechi. Dar avuseseră fiecare sincope. Trecuseră, adică, prin purgatoriul eşalonului secund. Eşaloane care-şi schimbaseră denumirile: categorie, divizie… azi, greu de explicat dece, primul eşalon se cheamă Superligă.
Nu e singura schimbare de nume. Una din cele două echipe fanion facuse o timidă încercare, imediat după schimbarea de regim, în 1990, să abandoneze numele de import, a întâmpinat expllicabile rezistenţe, a rămas cu numele dar şi-a schimbat logo-ul. Adpoptând porecla cu care era alintată, vorba vine, de antisuporterii vechiului regim: doi câini roşii. Dar… şi-a pierdut permanenţa în primul eşalon. A retrogradat de curând şi… nici acum nu se simte mai bine. Dar eforturile sistemice de a evita o nouă retrogradare se văd cu ochiul liber.
În schimb, cealaltă echipă, cea care în 1986 cucerea Cupa Campionilor Europeni, trece încă prin zguduiri interne. Prin intermediul unor discutabile decizii judiciare, echipa care, de facto, continuă neîntrerupt prezenţa în primul eşaalon, fu silită să-şi schimbe numele. Ba la ani de zile după prima decizie judiciară se reînfiinţă, în 2017, o echipă artificială, cu străvechiul nume. Sub patronajul aceluiaşi minister precum odinioară câştigătoarea CCE.
Rostul cestui text nu este de a înşira nenumăratele procese dintre două echipe ce n-au nimic comun. Vom preciza doar cel mai absurd dintre cazuri. Procesul pentru atribuirea palmaresului. Administrat de o instanţă de grad înalt, ale cărei judecătoare nu posedă însăşi noţiunea de palmares.
Echipa continuităţii a câştigat acum titlul de campioană. După un interval de 9 ani. Sigur, mai e o singură etapă din play off şi finala cupei, dar prea puţine elemente de clasament mai trebuie stabiite.
Forurile diriguitoare au înmânat, în cadru festiv, trofeul oficial şi medaliile de campioni. Ocazie cu care pe Stadionul Naţional s-a stabilit un record. Numărul maxim de spectatori de la deschiderea, cu deja ani în urmă: 54673 spectatori. Asta e prima din cifrele la care se referă titlul textului.
Prin forţa lucrurilor, între cele două echipe atât de diferite, contenciosul nu se restrânge la sfera ofocială. A ieşti, firesc, în media, dar mai ales în public. Începând cu suporterii organizaţi.
Mai mult sau mai puţin surprinător, un jurnalist de meserie, consilier al Preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal, a exprimat public, în nume propriu, o idee de bun simţ. În orice conflict, echipa autentică e aceea la care se duc suporterii. Şi sunt destule cazuri. Iar statisticile ultimilor destui ani sunt elocvente: numărul suporterilor echiei continuităţii sunt mai mulţi decât de pildă, suma suporterilor celorlalte echipe bucureştene din primul eşalon. Federaţia, deşi are relaţii prea puţin prietenoase, cu proprietarul echipei continuităţii, a avut tactul de a ignora opinia salariatului său, care ş-ia exprimat, repetat, opinia de bun simţ subliniind că o face în nume personal.
În toată lumea, dar cu precădere în prezent, indiferent de quasidispariţia versiunilor tipărite ale ziarelor în favoarea mai popularelor ediţii online, mass media trăieşte din scandal. Anticul ziar de sport, care şi-a readoptat, în ianuarie 1990, numele cu care se înfiinţase în interbelic, a dispărut de curând. Există doar moştenitorul gsp.ro. adică gazeta sporturilor. Cum între alte talente, proprietarul echipei continuităţii, îl are şi pe acela de a atrage dezafinităţi, gsp.ro are o atitudine de aşteptat mai degrabă negativă decât pozitivă faţă de el.
Dar iată ce publică azi, 13 mai, cest deja unic website:
desigur, nu toţi cei 54673 spectatori au fost suporterii echipei sărbătorite. Dar, mai ales dată fiind sărbatoririea, după ultimul meci acasă, face ca marea majoritate să fi fost suporteri. Iar media spectatorilor la cele 20 de meciuri acasă în anul competiţional 2023/24, a fost cu puţin peste 20,000. altă cifră.
Artificiala echipă a ministerului are, inerent şi ea suporteri. Dar… daca pe Stadionul Naţional pe 11 mai au asistat 54673 spectatori, a doua zi, pe 12, pe Stadionul Steaua, construit din bbugetul statului şi administrat de Ministerul Apărării, pe care joacă echipa ministerului, numită Steaua, au fost… peste 30,000 de locuri goale! Opinia personală a lui Andrei vochin, consilierul preşedintelui FRF, capătă o acoperire îîn cifre.
Cifrele astea se referă la momentul prezentului. Participarea echipei continuităţii, campioană en titre, după 9 ani de secetă, ţine de viitor. Nu discutăm cifrele fantasmagorice ale proprietarului echipei. Foarte probabil nu se va califica în grupele Champions League. Actualul nume al fostei cupe a Campionilor Europeni. Datoria mea de colportor de cifre e să rămân realist. Chiar prezenţa în a treia competiţie europeană, înfiinţată nu demult, Conference League, ar fi o performanţă. Nu discut nici previzibilele măsuri distructive pe care le va lua temperamentalul proprietar după o atare, totuşi, performanţă realistă.
Conform palmaresului stabilit de judecători care n-au noţiunea de palmares, titul de azi ar fi al şaselea. Conform şi mai temperamentalului jurist al ministerului, de departe cel mai pasional duşman al echipei campioane şi al proprietarului ei, ar fi primul. Iar conform nu doar suporterilor, ci practic al întregii lumni interne a echpei campioane este al 27-lea. Alte cifre.
Implicând organisme oficiale în formalitatea atribuirii elemetelor titlului – trofeu, medalii – şi, inerent, a mass mediei, decidenţii campioanei aveau o problemă. Invenţia unei motivaţii, fie şi cusută cu aţă albă, a numărului 27 înscris pe tricourile cu care au jucat ultimul meci acasă şi pe care au fost plasate medaliile. Ei, bine, precedentul mei acasă, acela care a stabilit punctajul suficient pentru ca echipa să nu mai poată fi ajunsă în clasament, deci care a valorat virtualmente titul de campioană, întâmplător şi simbolic în caompania precedentei campioane,, s-a desfăşurat pe 27 aprilie.
E ultima cifră a acestei treceri în revistă.
Related Articles
No user responded in this post