REVISTA NEUMA 3-4 (17-18) pe 2019

Un nou număr dublu al revistei Neuma, 3-4/ 2019 este dispinibil, deocamdată, în versiune online. www.revistaneuma.ro. Ca de obicei, vom schiţa o prezentare succintă a conţinutului.

Tot ca de obicei, editorialul Un alt fel de curs de miracole (pg. 1) e semnat de Andrea H. Hedeş. Iată concluzia: Cărtile care merită acest nume, şi se întelege că despre acestea a fost vorba acest editorial, acelea care străbat mileniile lucrând asupra inimilor şi sufletelor a generaţii de cititori, conlucrând cu aceştia, dând o forma mentis şi influenţând delicat, dar decisiv, istoria, sunt acelea asemănându-se cărţii, respectiv operei despre care scria şi Puşkin: Cioplit-am nu cu mâna, un monument spre care / Vor fi cărări bătute întruna de popor. Apoi, în tandem, sub egida Cursiv, coeditoralul lui Horia Gârbea: Cât de departe… (pg. 3)

O rubrică nouă: Neuma în lume.2 reportaje de misiune. Poeţi români la Zilele poeziei vietnameze, Hanoi 2019, de Andrea H. Hedeş şi Alături de scriitori din Spania, de Horia Gârbea. (pg. 4)

Un interviu luat de Andrea H. Hedeş, Dnei Irina Petraş, preşedinte al Filialei cluj a Uniunii Scriitorilor din România. (Starea lucrurilor, pg. 5) Sub egida rubricii Invitat Special. Alt invitat specil: Gheorghe Grigurcu: Bătrânele pe care le vad mereu în parc (pg. 7). Apoi, în pg. 9, Somnul cum o colivie deschisă (urmare din numărul trecut). Al treilea invitat special: poetul Ion Cocora, colaborator frecvet al revistei (pg. 10-12).

Profesorul Mircea Muthu continuă, în rubrica Centenarul unirii, serialul Repere culturale transilvane, cu articolul Liviu Rebreanu azi. (pg. 13). Iar Radu Sergiu Ruba continuă şi Dsa, acum sub egida rubricii Istorii insolite, tematica de gen: Pe ce jucau regii Franţei (pg. 15).

Ne amintim că regretatul poet Emil Brumaru era medic. Nepracticant. Un alt literat medic, congener, Nichita Danilov, scrie Brumaru îndrăgostit, la rubrica Evocare (pg. 17). Urmează cunosuctele alternanţe poezie / proză / dramaturgie. Sorina Elvireanu (pg. 19), piesa de teatru în 3 acte Începutul unui sfârşit memorabil, de Marian Ilea (pg. 21), Clara Târcă (poetă cu volum publicat de editura Neuma, pg. 28).

Rubrica Răzleţe: Gelu Negrea – Pro şi contra (pg. 30). Gânduri. De urmărit. Imediat, în pg. 31: Valentin Iacob – Poetul la Stalingrad Avanpremieră editorială. 

Ancheta revistei: Genurile literare azi. Răspund: Irina Petraş, Andrei Mldovan, autorul acestei prezentări, Liviu Ioan Stoiciu, Simona Grazia Dima, Ioan F. Pop, Cristian Gălătanu, Flaviu Predescu, Gellu Dorian, Mihail Gălăţanu, Menuţ Maximinian, Nicoleta Milea, Olga Delia Mateescu (pg. 33-42).

Cristian Mihai Teodorescu semnează, sub titlul Automatisme clasice şi cuantice, o dare de seamă asupra colocviul Ion Hobana (pg. 43). Despre aceeaşi manifestare, Postumanismul. Evoluţii posibile şi reflectarea acestora în cinematograful actual, de Eugen Cadaru (pg. 48), Clone încolonate şi clovni vegetali, de Györfi-Deák György O(pg. 49) şi Chip cioplit, de Bogdan Mihăilescu (pg. 51).

Eveniment: Retrocedarea cea mare, de Horia Gârbea. Pe marginea unui roman al Gabrielei Adameştanu (pg.53). Cartea de proză: A fi ţinut minte, de Andrea H. Hedeş. Despre un roman al lui Nicolae Prelipceanu (pg. 54). Cartea străină: Verbul din cuşcă, de Andrei Moldovan. Cu subtitlul (în preajma avangardei ruse) (pg. 54). Roman: Luna de miere, de Doina Popa, în viziunea lui Ioan Holban. Sub titlul Viaţa într-un exil interior (pg. 58). Cartea de poezie: Casa cu ieşire la cer, de acelaşi autor (pg. 59). Din nou roman. De la satul de poveste la lumea cea mare. În care Monica Grosu analizează cartea lui Leon-Iosif Grapini (participant la antologia 1918 a lui Horia Gârbea) Viaţa de la capăt pg. 61). Alt roman, recenzat de Ana Dobre: Omul din Castranova (protoscenariu), al profesorului Eugen Negrici. Sub titlul Istoria dedusă din adevărul personal (pg. 62). Aceeaşi dnă critic, analizează volumul de poezie Fişă clinică, de Ofelia Prodan: Secvenţe de viaţă în transcriere clinică (pg. 63). Tot sub Cartea de poezie: Horia Bădescu (Cuvinte şi tăceri), glosează pe marginea volumului de poezie Cântecul Isoldei, de Iulia Cibişescu-Duran (pg. 64). Pe aceeaşi pagină, Horia Gârbea despre romanul Ambitus, de Alexandru Ecovoiu.

Pag. 65: Culisele vieţii unui mare actor. Vasile Vidican despre George Mihăiţă. Omediat, Nicoleta Milea (nu-i mai dau titlurile, sunt cunoscute), oferă o analiză pertinentă a antologiei de proză 1918, alcătută de Horia Gârbea si produsă de editura Neuma. Tot Dsa citeşte aplicat volumul de poezie – cu titlu perifrastic – Portretul artistului cam într-o parte, de Mircea Drăgănescu.    

Din nou sub egida Cartea de poezie. Constantin Cubleşan despre Virgil Leon. Cu titlul Pamfletul poetic. Iar poeta Flavia Adam, semnatară obişnuită în paginile revistei, face cronica volumului de poezie Crucea nopţii, a criticului Menuţ Maximinian (pg. 70).

Cartea străină. Mihaela Mudure, despre romanul Sora lui Freud, de Goce Smilevski (pg. 71). Acelaşi Menuţ Maximinian apare, în ipostază de critic. Cartea de etnologie: De la babe descântătoare la e-vrăjitoare şi horoscop (pg. 72).

Ion Cocora propune (pg. 75) doi poeţi tineri: Cristian Bistriceanu şi Iuloa Lazăr.  

Literatura turcă. Muammer Hacîoğlu (pg. 79). Prezentare şi traducere de Niculina Oprea. Literatura franceză. Patrick Devaux, tradus de Sonia Elvireanu (pg. 80).

Jurnal teatral – de Ion Cocora (pg. 81).

Colţul lui Yorick – Efectele insesizabile ale unei singularităţi (pg. 86).

Educatie. Un concentrat eseu al lui Adrian costache: O nouă „forma mentis” (pg. 88).

Rubrica de cinema. Alexandru Jurcan: Marguerite Duras şi cinematograful (pg.89). Tot el, la rubrica Teatru. Sclavii corporaţiei (pg. 90). Şi tot rubrica Teatru: De la Beckett la Olga Delia Mateescu, de Dinu Grigoreescu (pg. 91). Despre o premieră absolută la Teatrul Dramaturgilor Români. La aceeaşi rubrică, Meşterul Măjeri, sub semnătura lui Mihai Gligan (pg. 92). Prozatorul Dumitru Ungureanu semnează, ca de obicei, rubrica Rock, apoi rubricile curente de final – Vitrina cu cărţi, Revista revistelor şi cărţi Neuma. Din care să nu omitem savurosul serial al Floricăi Bud – Amintiri şi pohte copilăreşti (pg. 96).