Din ceas, dedus, adâncul acestei calme creste,Intrată prin oglindă în mântuit azur,Tăind pe înecarea cirezilor agreste,În grupurile apei, un joc secund, mai pur.                                                          Ion Barbu La ora când soarele solstiţial se ivise pe după marginea răsăriteană a aripii nordice a masivului calcaros, substanţialul mic dejun era gata înfulecat. Cu trei sferturi de oră mai […]

Continue reading...

În primele mele luni petrecute în Bucureşti, în anul întâi, aflat în postura copilului salivând în faţa vitrineiuinei cofetării (deoată zeci de cinematografe disponibile, dar încă departe de statusul de cinefil, m-a atras un afiş: Retrospectivă Méliès. Tot ce apucasem să văd până atunci despre epoca de pionierat a filmului fusese, cu 2 ani în […]

Continue reading...

Cel mai recent volum de poezie al Ralucăi Faraon – Alchimia memoriei, Neuma, 2020 -, obligă cititorul, dincolo de satisfacţia lecturii, să reamintească 2-3 definiţii ale poeziei, in nenumăratele care circulă. Lucian Blaga: Poezia este un veşmânt în care ne îmbrăcăm iubirea şi moartea; Reţetă de poezie pură: o femeie frumoasă,  dizolvată în acidul azurului. […]

Continue reading...