ELI – MOMENT CRITIC

După un articol conţinând cronici literare nepublicate în alte reviste, cel e faţă va avea, în premieră, două subiecte. Primul, o sucintă prezentare a proiectului ELI, laserul românesc. Al doilea, pe fondul notificării rezuative a celor 13 ocazii când forţele imperiale ruse, în format ţarist ori sovietic, au ocupat, parţial sau total, teritoriul românesc, o privire asupra contenciosului istoric asupra unei aproape jumăţăţi de Molddovă. Sub lupă fiind anul dintre 28 iunie 1940 şi 22 iunie 1941.

ELI este acronimul, în limba engleză, a expresiei Extreme Light Infrastructure. Proiectul a fost iniţiat în cadrul comunităţii ştiinţifice laser europene în 2005. Faza pregătitoare s-a derula între 2007 şi 2010 subb cooronarea fizicianului francez Gérard Mourou, laureat al premiului Nobel în 2018, pentru inventarea, alături e fosta sa studentă Donna Strickland, colaureată, a tehnicii de accelerare a pulsurior laser ultrascurte, în anii 80.

Pe 1 octombrie 2009 Consorţiul fazei pregătitore a mandatat Republica cehă, Ungaria şi România să construiască instalaţii naţionale de profil. Faza pregătitoare s-a încheiat pe 10 decembrie 2010. Comisia Europeană a decis iniţierea construcţiilor pe 20 aprilie 2011 în Cehia, pe 18 septembrie 2012 în România (pe platforma Măgurele, proiectul ELI-Nuclear Physics) şi în 2014 în Ungaria.

Decizia europeană în favoarea României a fost efectul contribuţiei academicianului Nicolae Zamfir, director al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN, fostul IFA). Greutatea argumentelor a ţinut atât e tradiţia şi prestigiul institutului, mai ales în ce priveşte cercetările materie de laseri, cât şi de prestigiul personal al academicianului. Academicianul N.Z. a primit legiunea de onoare e la francezi. Mai puţin cunoscută e contribuţia fizicianului român Cristian Florea, care l-a atras pe Gérard Mourou când nu atinsese nivelul actual de celebritate. Precum şi pe Antonetti, fostul director al laboratorul de pulsuri laser ultrascurte de la Palaiseau. Aceste amănunte se datorează colegilor de promoţie din grupul Fizică70.   

Între cele 3 instalaţii, cea ce la Măgurele de cea mai puternică, pulsurile ultrascurte ajungând la 10 PW (pettawaţi, adică 10^15 waţii, sau un miliard de megawaţi). Acest nivel de performanţă a fost atinsă pe 13 martie 2019 la testul oficial. Implicit, laserul e la Măgurele e cel mai puternic din lume.

Din martie nul acest a început o furibundă campanie ostilă a proiectului, a institutului şi a academicianului N.Z. personal. Inclusiv semnate de redatori cu totul ignoranţi în probleme ştiinţifice. Lăsând observatirului avizat impresia de coordonare cu scandalurile interne. Şi cu şicane externe pe mai multe planuri. Deloc de mirare că există în lume o anume sferă de interes împotriva faptului singular ca numele Româia să nu fie legat de o performanţă mondială. Apoi brusc, Acad. N.Z. primeşte într-o vineri la ultima ora un telefon de la secretarul de stat pentru cercetare, prin care e anunţat că imediat a primi decizia de demitere din funcţia de director al I-CD-FIN. Deci implicit cel de coordonator al proiecctului. Decizia fiind emisă de actualul ministru al edicaţiei. Ccare s-a făcut celebră cu expresia pepsiglas. Academia Română protestează. E ignorată. Sunt ignoraţi şi cercetătorii care-l susţin. Iată ce spune acad. N.Z. despre demitere: https://evz.ro/de-ce-a-fost-destituit-din-functia-de-director-academicianul-nicolae-zamfir.html.  Şi iată cu comentează un jurnalist, consilier al Parlamentului European: https://www.stiripesurse.ro/laserul-de-la-magurele-cui-foloseste-conflictul_1489059.html.  

Deloc neinteresant, reacţia mediatică e întrucâtva polarizată. Nu voi preciza poziţile, sunt lesne de imaginat. Iată încă un exemplu: https://www.curentul.info/politic/nu-stingeti-laserul-de-la-magurele/. Iată şi o analiză a dedesupturilor acestei scandaloase demiteri: https://adevarul.ro/news/politica/edupedu-nicolae-zamfir-directorul-laserului-magurele-fost-revocat-functie-motivele-1_5f36d3b75163ec4271f98112/index.html. Aici sunt necesare câteva detalii. Sistemul Fascicul Gamma este al doilea echipament ca importanţă după laserul de 10 pw. Et ar fi trebuit să fie contruit şi livrat şi mplementat de Consorţiul EuroGammaS, condus de Institutul Naţional de Fizică Nucleară din Italia. Care nu şi-a îndeplinit îndatoriile contractuale. După ce întârzierile au depăşit un an, Acad. N.Z. a reziliat contractul de 66 mil euro.

Ce este Fasciculul gamma? Un accelerator e electroni care generează fascicule gamma e mare intensitate. Consorţiul aflat în culpă a dat în judecată institutul român pentru anularea rezilierii. https://www.edupedu.ro/laserul-de-la-magurele-nicolae-zamfir-sistemul-fascicul-gamma-al-doilea-echipament-dupa-laserul-de-mare-putere-se-poate-face-in-acest-ciclu-de-finant%CC%A6are-cu-sprijinul-politic-necesar/.

Interesantă, dacă nu cumva surprinzătoare, poziţia fostului ministru al educaţiei, Daniel Funeriu, care şi-o fi amintit că e chimist la bază: https://www.romaniatv.net/daniel-funeriu-dupa-ce-laserul-de-la-magurele-a-atins-puterea-maxima-romania-e-prima-in-lume-intr-un-domeniu-al-stiintei_533869.html.  

Care e semnificaţia prezenţei celui mai puternic laser din lume la Măgurele? Concentrarea câtorva zeci de cercetători străini, majoritatea fizicieni, între care un laureat Nobel. Pe lângă aceştia, ocazia pentru o serie e cercetătri români de a-şi dezvolta potenţialul prin doctorate. Seria probabilă de aplicaţii ştiinţfice şi, ulterior, chiar în câmpul altor discipline, precum cele medicale.

Bref, un proiect major care situează România pe un loc unic în istoria ştiinţei, se află într-un moment mai mult decât critic.