REVISTA NEUMA MAI-IUNIE

A apărut nr. 5-6/2018 al revistei Neuma. Pandant al editurii omonime. E al patrulea număr de la lansare. Acoperind, deci, 8 luni. Precizez că, fiind implicat în proiect, îmi iau libertatea de a comenta făcând abstracţie de această implicare. N-ar fi nici pe departe o asumare inedită. Cel mai la îndemână exemplu, de care-mi aduc aminte, sunt cronicile teatrale, semnate, în urmă cu o generaţie, de un actor la teatrul Odeon, referitor la spectacole în care chiar jucase. Şi care nu erau deloc îngăduitoare. Desigur, am toate motivele imaginabile să mă refer cât mai neutru la revista în discuţie. Aşadar, dacă se vor strecura în cronică aprecieri pozitive, a nu le face ar fi dovadă de rea credinţă. Căci se suprapun cu opinii numeroase, pe care le-am întâlnit.
Dar să revenim la lectură. Prima impresie de lectură e continuarea mersului înainte. Fiecare număr, începând cu al doilea, la începutul anului, a fost mai dezvoltat şi mai consistent decât precedentul. În alte cuvinte, calitatea a urmat o curbă nu doar ascendentă, ci, aş zice, una cu ecuaţie.
Editorialul, semnat ca de obicei, de Andrea H. Hedeş (se) întreabă: Unde ne sunt cititorii? Sub titlul Cursiv, citim ceea ce aş numi co-editorial: Inefabil, inefabil, de Horia Gârbea. Gradul de subtilă complementaritate pe care lectura textelor o relevă (îmi) pare a urma curba evolutivă a revistei. În sensul că relaţia textelor pare a se roda progresiv.
Invitaţii speciali sunt disociaţi firesc: noul preşedinte al Academiei Române, Ion Aurel Pop, ca istoric, explică Ce spun cronicarii. Ceilalţi 3 invitaţi speciali, Liviu Ioan Stoiciu, Adi Cristi şi Arcadie Suceveanu oferă din versurile lor. În ceea ce aş numi montaj fondu enchainé, urmează tot poezie: Cristina Prisăcaru Şoptelea.
Profesorul Mircea Muthu e prezent cu studiul Revoluţia şi mitul. Sub egida titlului-rubrică Inserţii culturale transilvane.
Alegerile în Uniunea Scriitorilor din România, dată fiind perioada desfăşurării lor – 11-29 aprilie, îşi aveau locul firesc de reflectare în acest număr. Nu vom notifica rezultatele, cititorii revistei le au la dispoziţie. Apoi, în pag. 13, semnalarea Premiului internaţional pentru poezie Özcan Mert primit, la Izmit, în Turcia, de poeta Niculina Oprea. Pe aceeaşi pagină, Premiile Societăţii Scriitorilor din Bistriţa Năsăud. Din care spicuim premiul George Coşbuc, primit de Andrea H. Hedeş, pentru volumul Orele aspre (recenzat, între altele, şi în volumul Lecturaria, produs în 2017 de editura Neuma). urmează o pagină cu 3 cărţi ale editurii Neuma şi două vorbe despre una în pregătire. Aşteptată, aceasta din urmă, de toată lumea. Mai ales de reporter.
Din nou poezie, în deja obişnuita alternanţă a revistei, cu Ioan F. Pop. proză cu Viorel Dianu (Petrecerea), poezie cu Alexandru Cazacu, proză de Cătălin Rădulescu (Condurii lui Fuerdd), poezie de Cristian Liviu Burada. Tot poezie, sub colon titlul Avanpremieră editorială îl introduce pe Mircea Drăgănescu. Iarăşi proză, de Virgi Raţiu (fără titlu). Un autor cu greutate: Radu Sergiu Ruba semnează articolul Faţa ai puţin vizibilă a Unirii din 1918. Aici voi face o paranteză, întrerupând temporar tonul neutral, de proces verbal, pe care-l adopt prin definiţie la relatarea bimestrală a apariţiilor revistei Neuma. dece? Deoarece articolul lui Radu Sergiu Ruba şi-ar fi avut locul cel puţin şi în publcaţii precum Magazin istoric ori chiar Historia. Desigur, el e deosebit de oportun aici. Cum revista e acces(a/i)bilă online şi chiar descărcabilă în format .pdf, datoria reporterului e de a atrage atenţia asupra articolului. Pentru o cât mai largă difuzare a acestuia. Voi socoti de datoria mea să procedez la fel cu orice articol a cătui tematică se subsumează centenarului statului romznesc contemporan. Paranteză închisă.
Gelu Negrea semnează, în pagina 31, eseul Platon îşi joacă ultima carte. Sub egida rubricii Răzleţe. Ca de obicei, poezia turcă e promovată la Neuma. Acum Ayten Mutlu. La rubrica intitulată Coloviu, criticul Radu Voinescu (reales preşedinte al filialei bucureştene de critică) oferă studiul Teme, strategii, tehnici în proza românească de după 1990. De la acelaşi colocviu, criticul Maria-Ana Tupan: Întâlniri de gradul 2: Structuri narative şi critice la început de secol. Mircea Opriţă (cât e, oare, de când scria SciFi?): Un gen în firească evoluţie. De SciFi e vorba, desigur. Parfumul trecutului mort e contribuţia lui Horia Gârbea la acest colocviu. Aş cita o singură sintagmă: …se scrie foarte multaproză proastă… iar Dan Stanca vine cu Diversitate şi confuzie.
Interviul numărului e luat de Horia Gârbea, la Teatrul Dramaturgilor Români, regizorului Felix Alexa. Iar ancheta numărului, sub titlul Mentorii şi magiştii poeţilor, notează răspunsurile Flaviei Adam, apoi Gellu Dorian, Simona-Grazia Dima, Adi Cristi, Liviu Ioan Stoiciu, Mihail Gălăţanu, Lucian Vasiliu, Ion Cocora, Cristian Gălătanu, Marian Drăghici, Ioan F. Pop, Florica Bud, Olimpiu Nuşfelean, Maria Pulchn, Liviu Capşa. O traducere din scriitorul mexican Sergio Galindo, oferă Tudora Şandru Mehedinţi. Apoi Sonia Elvireanu ni-l prezintă pe Michel Ducobu, scriitor valon. Poeta teleormăneană Nicoleta Milea vine cu eseul Copc în cetate – „impresii într-o condiţie de maximă libertate”. Redactorul şef al reviste, Andrei Moldovan, despre Marta Petreu: Fiertura condamnatului. În tandem, despre aceeaşi scriitoare: Despre oameni şi şoricioaică, de Horia Gârbea. Cartea de poezie: Poemul vitruvian, de Andrea Hedeş (e vorba de Bogdan Ghiu). Tot Dsa urmează cu Pledoarie pentru echilibru. Despre radicalitate şi instanţă, de Mircea Martin.
Dumitru Ungureanu prezintă, sub titlul Să mori hrănit cu dragostea de ţară? cartea Mărturii dedicate eroilor şi martirior noştri. O sută de ani de frământări. 1918-2018, de Nicholas Dima. În materie de roman, Ion Holban abordează romane de după 90: Întâmplările vin şi se întorc în acelaşi iad. Vasile Vidican se ocupă de genul policier: Crime în lumea operei. Iar Ana Dobre propune un titlu original: Efecte, imagini, reflexii în versiunea 2.0 a aplicaţiei Poezie. Urmează o cronică a volumului Flaviei Armina Adam: Raiul de urgenţă. Sub titlul Fericită rezonanţă grafică – text. Cui i-e frica de Gelu Negrea? Pe marginea unui eseu al autorului. Cronica semnată A.D. apoi Nicoleta Milea face cronica romanului Evanescenţă: un roman fară acţiune, de Adrian costache. Iar Flavia Adam glosează pe marginea culegerii de poeme Nu-nţeleg ce mi se-ntâmplă, de Radu Sergiu Ruba. Galina Aniţoi comentează romanul Îngeraşul purta fustă mini (Junimea, 2015), primul volum de proză al poetului Nicolae Spătaru. Menuţ Maximiniam prezintă un studiu de folclor Despre colindele româneşti. În colţul lui Yorick citim despre Istorie şi literatură. Alexandru Jurcan vorbeşte despre romanul Soldaţii: poveste din Ferentari, de Adrian Şchiop.
În rubrica Jurnal teatral: Ion Cocora: De la aniversarea lui George Banu o întoarcere în timp la Clasa moartă a lui Tadeusz Kantor şi respectiv Furtuna lui George Strechler. Dinu Grigorescu scrie despre spectacoul Dona Juana, de Anca Visdei, sub titlul Răzbunare feministă. Acelaşi critic, apoi, despre o piesă de Iosif Naghiu, jucată în sala Iosif Naghiu a Tatrului Dramaturgilor Români. Sandu Jurcan revine, cu impresii de sectator avizat, la montarea Livezii cu vişini, de către o echipa de studenţi de la Facultatea de Teatru ş Televiziune Cluj, clasa Miriam Cuibus.
Urmează rubrica Teen spirit. Egidă sub care citim Din ciclul scrisori pentru Aimé, de Natalia Costache. Adrian Costache (nu ştiu dacă-i vreo legatura au ba) semnează, înpagina următoare, la rubrica Educaţie, articolul Evenimente recente. Statuile nu râd niciodată, ne spune Gelu Negrea, într-un text perifrastic, sub egida rubricii Contre pied. Multe perifraze, ton şugubăţ, dar şi mai multe nume de fotbalişti. Mai mult sau mai puţin celebri. Dincare cititorul de o anume senectă vârstă poate deduce vârsta autorului.
Revista are (cum sa nu aibă?) şi o rubrică de rock. Servită de Codruţ Radi. Cu articolul De-aproapele muzicii. Dar are (cum să n-aibă?) o rubrică intitulată Culinar. Humorul exploziv al Floricăi Bud oferă un… platou de cuvinte d’al’dată: Amintiri şi pohte copilăreşti.
Orice revistă de cultură anunţă apariţii editoriale recente. Neuma a separat cărţile editurii conjugate, despre care am amintit. La paginile 102-104 găsim fişele a 11 cărţi produse de alte edituri. Un Reportaj nesemnat, despre Evenimente culturale clujene, la pag. 105, încheie numărul pe mai-iunie.