Din memorie:
Cu ochiii ţintă-n vid / cu trupul gol, de nacru /zaci jalnici şi livid şi ţeapăn sun cearceaf. / Costumulde paiete-I un tragic simulacru / mânjit de roşii pete / şi tăvălit prin praf. N-ai, ca învins, scăpare / acum când zaci sub bulgării atroci. / Nu, n-ai să vezii nebune dansatoare / dansând flamenco-n pasionate voci. Nu, n-ai să mai cunoşti senzaţia unică / amestecul de frică şi oriogoliu, nu!
Nimic, Nimic, nimic!
***
Cad taurii duminica pe gânduri
Sunt plictisiţi s-apară pentru noi.
Nisip şi soare, nişte scânduri
Şi sânge. Tot puţin. Pentru puţin noroi.
Ay, ce simtrte oare-n al său gând
Un tot]ro-ntr-un vârtej dansănd
Cănd vede că e fol doar el?
Ay, şi ce zareşte, ca prin vis
Cznd vedre-ncornoraţii
cu coarne de alt fel?
Cad taurii duminica pe gânduri
Sunt plicitisiţi să-I doară pentru noi.
Vin picadori, pe public răbunându-l,
Vin matadori, de public sunt proclamaţi eroi.
Cad taurii duminica pe gănduri
Sunt plictisiţi să-i doară pentru noi.
Se cred băcanii Lorca-n Stal
Şi orice englezoaică-o o Carmen fără şal!
Cad taurii duminica pe gânduri
Sunt plictisiţi să moară pentru noi,
Băcanii toţi sunt Nero!
Şi orice englezoaică-I un Wellington torero!
Ay!
Autor necunoscut, în traducere de Romuluis Vulpescu, texte dintr-un străvechi număr al revistei “Secolul XX”
25 mai 2026.
No Responses