NEUMA LA BOOKFEST

Anunţată pentru standul APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi a Editurilor din România), lansarea cărtilor produse în 2019 de către Editura Neuma a avut loc, până la urmă, la standul Tracus Arte. Joi, 30 mai. Maestru de ceremonii, Horia Gârbea. Reprezentând simultan Editura si Revista Neuma. din cele 14 cărţi, scrise de 12 autori, au fost prezenţi

Prezentarea a început cu antologia de proză 1918 – ce-ar fi fost dacă n-ar fi fost? Ieşită de sub tipar în ultima parte a anului trecut, centenar. Invenţia originală a lui Horia Gârbea. Vezi http://oldrimsix.info/a-fost/ .

Poeta Clara Târcă, debutandă la Neuma cu volumul Reluare în rai (2017, premiul pentru debut al Filialei Bucureşti Poezie, 19.11.2018), apoi Cuvinte fără veşminte (Editura Dandes Press), citeşte câteva poeme din recentul volum, Strada tristă, luminată puternic. Au fost prezentaţi şi au citit din volumele lansate, Nicoleta Stăvărache (Mireasa fără nuntă), Nicolina Oprea (Armura de gală). Care, preocupată în ultimul timp cu traducerile de poezie turcă (publicate în revista Neuma), şi-a mărturisit nevoia de a reveni la poezia proprie. Am remarcat, printre volumele prezentate, placheta de versuri Cânva în Arcadia, al Domniţei Neaga, prezenţă consacrată în portofoliul editurii. Din păcate n-a putut fi prezentă la lansare. Dar Teleormanul literar, poetic de fapt, a fost bine reprezentat. Atât prin prezenţa Nicoletei Milea, semnatarea mai multor cronici în revistă, şi a volumelor de poezie. Dar, concret şi activ, prin volumul Maxinne, aparţinând lui George Băicoianu, unul din cei 10 poeţi teleormăneni ale căror 100 de poezii au salutat centenarul României. Vezi articolul http://oldrimsix.info/centenarului-sub-privirile-marilor-romancieri/ .

Printre picături, moderatorul şi-a rezentat propria contribuţie la eveniment: Istorii cu Vlad Ţepeş. Ilustrată de Miruna Drăghici (care are şi o carte la EIKON). Am citit-o cu plăcere în drum spre casă. Acoperă zona copilăriei spre adolescenţă. În care scriitorul e demult exersat.

Am mai remarcat prezenţa altor scriitori consacraţi, Florica Bud, Anca Rotman, Lorena Stuparu

După poezie, cronică poetică. Sedus de poezie, o colecţie de cronici literare. Nu e prima dată şi nu va fi ultima în care autorul relatării se dedublează. Din ce-a spus cred că nu merită notat decât că e şi pentru el o premieră. Contributor la antologia de proză 1918 – cum ar fi fost de n-ar fi fost? Fabricant de exerciţii de lectură poetică şi deţinătorul rubricii Colţul lui Yorick la revista Neuma, al cărei număr bimestrial 5-6 pr 2019 fusese lansat.

Ultima lansare: Volumul Poetul la Stalingrad, de Valentin Iacob a beneficat de o tripla prezentare: Claudiu Târziu şi George volceaniv s-au alăturat lui Horia Gârbea.

Şi acum, obişnuitul compte rendu al revistei.

Formula primelor pagini e aceeaşi. Editorialul Realităţi prozaice, semnat de Andrea H. Hedeş e o mostră de echilibru, refuzând tonul patetic, denunţând totuşi îndoielile inerente prezentului – pg. 1. Numit Cursiv – şi cules pe măsură, articolul Iadul cotidian al lui Horia Gârbea e, tot ca de obicei, un coeditorial. Pandant armonizat.

Evenimente: Neuma prezentă la Libris şi Reuniunea literară Poesis – pg. 4.

Continuă în numărul curent microsioanele lui Gheorghe Grigurcu, şi acum invitat special. Pg. 5. Alţi invitaţi speciali: Ştefan Borbély, cu articolul Un erou american, PIGASSUS – pg. 7. Dan Stanca, Beţie şi beatitudine, pg. 9. Caleb Schrock-Hurst, în traducerea Anei-Maria Florea – pg. 10. Apoi, în pagina 12, biblioteca Neuma. 2 coperti în plus faţă de cărtile lansate la Bookfest.

Profesorul Mircea Muthu semnează, în ppg. 13, eseul Cochilia şi melcul.

Vorbeam de propensiunea Niculinei Oprea pentru traducerile din turcă. Poeta merge mai departe, oferind un interviu cu scriitorul Tarîk Günersel. – pg. 14. Apoi Radu Sergiu Ruba îşi continuă istoriile insolite: Negrii esoterici ai Europei – pg. 16. Şerban Tomşa, devenit un obişnuit al rubricilor de proză, propune schiţa Vizitatorul nocturn (pg. 17). Poezie: Petru Ioan Creţu – pg. 18. Maria Grădinaru, pg. 21. Gabriela Chiran, pg. 22. Intercalat, proză, La rome, de Cătălin Rădulescu, pg. 20, apoi Pedeapsa cerului. Alter ego, de Răzvan Nicula, pg. 24.

Gelu Negrea continuă propriul serial. La rubrica Răzlete. În Paradis nu există opoziţie –  pg. 26. Har cerului ca polemica e explicit prihibită în revistă. Oricum nu e de resortul cronicarului. Urmează o serie de grupaje din Festivalul Interneţional de Poezie Bucureşti. Albert Mestres (Spania, pg. 27), Călin-Andrei Mihăilescu – pg. 28, Elena Fanailova (Rusia, pg. 29, traducere de Diana Iepure), Guy Gofette (Franţa, tradus de Ileana Ilea, pg. 32), Usha Akella (India, traducere din engleză de Andrew & Claudia Davidson-Novosivschei, pg. 33), Karin Peschka (Austria, tradcere de Caius Dobrescu, pg. 34), Jaromír Typlt (Cehia, traducere Mircea Dan-Duţă, pg. 35).

Reportaj – pg. 36: România la London Book Fair 2019, Eveniment MBLR – Vernisajul expoziţiei Gherasim Luca, Braşov 18 aprilie – Comitetul Director al U.S.R., Iaşii în Festival, Colocviul Naţional al revistelor de cultură.

Colocviul de Critică: Rezistenţă şi literatură. Literatura rezistenţei între 1045 şi 1989 – de Radu Voinescu (pg. 38). Istoria literaturii şi literatura rezistenţei, de Mircea Anghelescu (pg. 41). Rănile spirituale nu se vindecă, de Mihai Zamfir (pg. 43). Recuperarea valorilor estetice ca formă de rezistenţă a literaturii, de Andrei Moldovan (pg. 44). Rezistenţa: fetiş, simulacru şi realitate, de Maria ana Tupan (pg. 46). Modalităţi de a înfrunta cenzura in regimul comunist. Libajul esopic, de Liliana Corobca (pg. 47). Teatrul, rezistenţă şi şopârla, de Horia Gârbea (pg. 49).

Acelasi autor deschide rubrica Eveniment cu Verigă de catifea (pg. 51). Despre ediţia a doua a unui volum de eseuri al lui Andrei Oişteanu (Polirom, 2018). Poezia trăirilor absconse. Constantin Cubleşan, despre Gheorghe Grigrcu (pg. 52). Un autentic prozator ardelean: argeşeanul Horia Bădescu – în viziunea lui Andrei Moldovan. Pe marginea romanului Joia patimilor (pg. 53). Semne din vis, o cheie etnologică. Menuţ Maximinian, despre volumul Irinei Petraş, Viaţa mea de noapte (pg. 57).

Intercalat, Cartea de poezie. Sonia Elvireanu recenzează volumul 5 din ciclul Neştiute al poetului rezident la Paris Ara Alexandru Şişmanian (pg. 56). Sub aceeaşi egidă, Ana Dobre analizează volumul poetei Ioana Greceanu Noduri, verigi şi răsuciri (pg. 59). Continuă, pe pagina următoare, demersul critic focalizat pe volumul Savianei Stănescu, cântând, ei construiau o cuşcă.

Don nou Eveniment. Deşi aceste pagini adună cronici literare. Andrea H. Hedeş pune, în stil propriu, în valoare, cel mai recent volum de poezie al lui Adrian Popescu, redactorul şef al revistei clujene Steaua: Corso (Cartea Românească, 2018). Pg. 61. După seria de articole critice, iată Cartea de critică, drept rubrică. Monica Grosu ne propune Să-l căutam pe Ştefan Augustin Doinaş în operă! Pe marginea cărţii Ştefan Aug. Doinaş. Tiparele eterne şi poetica orizontalităţii (Şcoala Ardeleană 2018). Teza de doctorat a lui George Vulturescu, la Universitatea de Nord din Baia Mare, o parte dintr-o cercetare monografică mai amplă. (pg. 62).

Ioan Holban trece în revistă tripticul romanesc al lui Grigore Ilisei. Om de radio şi scriitor între picături. Cu ocazia apariţiei celui de-al treilea roman, dincolo şi dincoace de linii (2018) (g. 63). Apoi, poeta Nicoleta Milea, care a obisnuit cititorii revistei cu cronicile-i, recenzează proaspetele volume (Neuma, 2019) ale Mariei Pal: Cealaltă faţă a umbrei şi al Nicoletei Stăvărache: Mireasa fără nuntă. Acesta din urmă prezentat în seria lansată pe 30 mai, cum am relatat la începutul articolului. De asemeni, volumul Cândva, în Arcadia, al Domniţei Neaga, prezentat la lansarea Neuma, e recenzat în pg. 69, de Nicolae Dina. Alt volum prezentat la lansare, Maxinne, de George Băicoianu, i-a revenit lui Horia Gârbea. Alături de Secretele macilor (EIKON, 2018), de Evelyne maria Croitoru.

Revenm la roman. Egoismul unui vis, de Mihai Maxim. Citit pentru cititorii revistei de Victor Muşat – pg. 72.

Din noi Eveniment: Reuniunea Doamnelor la filiala Cluj. Un minireportaj despre lansarea cărţii Poveştile Paştelui. Tradiţii vii din ţinutul Bistriţa Năsăud, de Menuţ Maximinian (pg. 74). Urmează o pagină de poezie franceză: Marlyne Bertoncini. Traducere şi prezentare de Sonia Elvireanu.

Teatru. Un buchet de 4 premiere, de Dinu Grigorescu (pg. 76).

La pg. 79, colţul lui Yorick: Historia magistra vitae.

Sandu Jurcan semnează, ca de obicei, rubrica de cinema. Lacrima exterioară şi lacrima interioară. Şi tot ca de obicei, e fermecător (pg. 81).

Educaţie. Adrian Costache. O listă trecută cu vederea. Despre o listă a prozei româneşti în secolul tocmai încheiat, din 1918 încoace.

Tineri poeţi: Dan Breaz (pg. 84).

Teatru: G. Răzvan: Peste 40 de ani. Preşul lui Băieşu.

Francofonie: O non-lansare hygelling. Mihai Gligan. Poezie bilingvă Sandu Jurcan. Profesor de franceză întâi de toate. Acelaşi autor despre teatru: Despre limbă, limbaj, ziduri. Despre un spectacol multicultural clujan.

Patru subiecte în Jurnalul teatral al lui Ion Cocora (pg. 88).

Pag. 92. La pagina de rock, Dumitru Ungureanu despre Bob Dylan.

Gelu Negrea şi fotbalul. Hm…

Dar pohta de lectură ne e redata de rubrica mustoasă a Floricăi Bud (pg. 94).

Vitrina cu cărti şi Revista revistelor încheie, tot ca de obicei, revista.