Să citeşti o carte scrisă de Horia Gârbea e o plăcere. Să scrii despre cartea citită e altă plăcere. Mai intensă. Dar sporul de plăcere te costă. Asta în general. Iar pe mine mă costă dublu. Căci scriitorul mi-a descifrat modul de a scrie despre cărţi. Ceea ce-mi oferă o dilemă. Fie să respect algoritmul […]
După articolul dedicat tandemului celor două filme ale lui Clint Eastwood, făcute aproape simultan, în 2006, iată alt film interesant, mult mai vechi, al aceluiaşi cineast: White Hunter, Black Heart (1990). Încadrabil, în linii mari, în familia filmelor autoreflexive ale Hollywoodului, acesta nu e, nici pe departe, unul de serie. Dar cu totul disjunct cu, […]
Mircea Pricăjan este redactor la mensualul orădean Familia (da, acolo unde debutase Eminescu), traducătorul a peste 50 de volume din engleză, amator de literatură horror, întemeietorul, cu 4 ani în urmă, a Revistei de suspans. Romanul publicat de Polirom, în colecţia EGO Proză, nu e cel de debut. Primul său roman, publicat în 2002, se […]
Literatura nu se citeşte. Se reciteşte – spunea Lucian Blaga. Har cerului, uitam cele mai multe amănunte, afară de cele legate de reacţii emoţionale, dar tocmai o memorie care-şi accesează amintiri străvechi e premisa unui fenomen interesant: o anume distorsionare a imaginii despre sine. Am folosit, nu numai în proza mea, ci şi în conversaţiile […]
Oricât mi-aş aroga meseria de cititor, lectura celui mai recent roman al profesorului universitar de matematică Bogdan Suceavă cere concentrare maximă. Iar raportul de lectură, oricum l-am numi, cronică ori recenzie, cere o analiză a cărei arie trebuie să pună romanul însuşi într-un context mai larg. Documentarea scriitorului a avut adâncime intensivă. Ceea ce solicită […]
Structura listei bibliografice a lui Liviu Antonesei e şi interesantă şi tipică pentru personalitatea lui. Nu ştim dacă fişa signaletică din Wikipedia e complete, dar, luînd-o ca bază, constatăm un spectru aproape continuu de genuri şi subgenuri. 7 volume ştiinţifice, 16 (cu acesta) de poezie, proză, interviuri, eseuri. Dintre care 6 de poezie, plus o […]
Spunea un cineast că, dacă în 75 Spielberg putea aştepta ¾ oră până să apară rechinul pe ecran, acumulând cu răbdare o tensiune savantă, spectatorul primilor ani ai mileniului ar fi plecat din sală dacă n-ar fi fost servit cu un şoc declanşator de adrenalină în primele 2-3 minute. Lumea în general, America în particular, […]
Pentru Nick şi Solange, Care m-au lansat e pista Popper Nu ştiu dacă Dumas père a fost primul scriitor care a folosit figuri istorice ca personaje. Dar a fost primul care a făcut-o în stil mare, a inventat un subgen şi a devenit ultrapopular. Pe toate meridianele. E de înţeles cum s-a burzuluit când, tânarul […]
Există o categorie de filme americane, a căror apariţie e cantonată, mai ales în anii 90, care au o anume înrudire structurală şi tematică. Îndeajuns petru a fi remarcată, insuficient pentru a fi clasificate ca subgen: filmele-călătorie. Schema lor presupune participarea unui bătrân, care călătoreşte cumva în compania unui matur. Mai rar un tânăr. Aceştia […]
A doua carte a Mariei Axinte, AKA Milica, semnată acum Maria Axinte-Buciumi continuă, pe de o parte, ca format, volumul său de debut: Lixandra (Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2012). Pe de alta, însă, e o dezvoltare fastuoasă, atât ca scriitură, dar şi ca substanţă. Evoluţia textuală e aşa de marcantă, că prima carte pare, cumva, […]