PUTIN, PERSONAJ MAJOR

Vladimir Vladimirovici Putin a devenit subiectul unui număr crescând de cărţi. Care au atras atenţia unui număr crescând de cititori. Personal mi-am adjudecat câteva, despre care voi spune, mai jos, câteva cuvinte. În pagina ziarului pe care-l deschid zilnic, numărul cărţilor semnalate e mai mare. Până la întreruperea prezenţei la cele două târguri bucureştene de carte, Bookfest la începutul lui iunie şi gaudeamus, la finele lui noiembrie, datorată iniţial pandemiei, apoi insurmontabilelor dificultăţi de mers, am urmărit cele două evenimente de la deschiderea lor, în primii ani de după 90. Prin ambasadori, la ediţia actuală Bookfest, mi-am făcut o idee relativ relevantă asupra ofertei actuale. Numărul cărţilor care orbitează în jurul personajului Putin e încă mai mare. Iar prin anticariate – a căror ofertă o consult, fără a cumpăra, sunt şi mai multe.

Bref, noul ţar creşte în poziţia de focar orbtal în universul cărţii. Fie şi doar a celor în limba română. Aşadar, cele câteva pe care mi le-am adjudecat, la care le adaug pe cele pe care le-am citit, împrumutate ad hoc (stricto sensu), au un coeficient relativ de reprezentativitate.

Plasez pe primul plan două titluri relativ recente. Putin, obsesia imperiului şi Rusia, o ecuaţie complicată. Autor profesorul universitar Armand Goşu. Doctor în rusistică. Cu titlul aferent obţinut între 1995-1998 la Universitatea din Moscova. Acum predă istoria Rusiei la Universitatea din Bucureşti. A doua carte cunoaşte imediat o a doua ediţie revăzută şi adăugită. Ambele sunt produsul editurii Polirom.

Dacă adăugăm informaţiilor extrase din lectura celor două cărţi (nu sunt singurele sale opere publicate), pe cele difuzate direct în câteva dialoguri televizate, găsibile pe youtube, îl putem considera pe autor o sursă de prim rang în ce priveşte personajul Putin, cel care a devenit, progresiv, un focar gravitaţional major.

Profesorul A.G. nu e singurul portretist al lui V.V.P. dar e autorul celui mai veridic şi sintetic portret. Conform A.G. Putin e nu precocupat, ci obsedat de propriul loc nu major, ci esenţial în istorie. El se crede, nu doar se consideră urmaşul direct al liniei Alexandr Nevski, Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, Stalin. Evită să se refere la Ecaterina cea Mare. Oare nu consideră că aceasta a fost o conducătoare mai eficientă decât cei înşiraţi? Sau se jenează considerând-o mai puţin demnă decât marii lideri? Nu cred că are o problemă cu originea ei germană şi protestantă convertită. Dece? Deoarece e discutabil dacă ştie.

În articolul http://tilici.blog/dezbatere-online/ am putut identifica geopolitica lui Dughin. Nu e singura. Teoriile geopolitice ale intelighenţiei ruseşti sunt prezentate în lucrarea Geopolitica spaţiului exsovietic între hegemonia Rusiei şi structurile euro-atlantice, a dr. Oana Simion, editura ISPRI, 2013. Studiul profesionist, amănunţit, e deosebit de util în principiu. Din păcate ras în urmă cu 10 ani. Interval imens faţă de dinamica geopolitică globală. Din aceşti 10 ani, ultimele 15-16 luni (articolul e publicat aici pe 12 iunie 2023) au trecut de la declanşarea războiului Rusiei împotriva Ukrainei. Tabloul global s-a schimbat radical faţă de momentul publicării studiului exhaustiv citat, valabil la momentul publicării. Între timp, evident, teoria Eurasiei a lui Dughin a devenit quasioficială. Cum discursul public al lui Putin preia această teorie, investirea academicianului ca mentor al neoţarului capătă consistenţă.

Obsesia istorică a lui Putin e similară flagrant cu cea cunoscută românilor din anii 70-80. Nicolae Ceauşescu a fost singurul lider al sistemului colonial sovietic care o cultiva cu osârdie. Ascultându-l pe Putin şi cunoscând dramatic primitivismul mental al exliderului român, putem lesne să atribuim o mentalitate înrudită măruntului maior KGB cu funcţie în ex RDG.

Lansat nefericit de Boris Elţîn în ultimul său an de mandat, ca protecţie imunitară, un individ cu o atare mentalitate primitivă nu putea parveni, odată ajuns la puterea globală, decât crezându-se Alexandr Nevski.

Vedem aici o asemănare, oricum relativă, cu întâlnirea din 1919 dintre complexatul arhitect ratat austriac dramaturgul la fel de ratat Dietrich Eckart. Din care s-a născut funestul concept de fuehrer.  

Am spus Nevski, pentru rezonanţa istorică. Putin n-a lăsat să se înţeleagă că e urmaşul lui Stalin. Ci, indirect, că e un messia care poate duce mai departe opera lui Stalin. Abia în 2005, dedat cu instrumentele puterii, convoacă un congres al istoricilor, unde dă ukazul: tineretul nostru nu trebuie învăţat că Stalin a fost un criminal. Ci un mare erou rus. Mai târziu, când era premier, în rocadele cu Dmitri Medvdev, a declarat, citat de France presse, şlefuindu-şi exprimarea: Uniunea Sovietica a fost “Marea Rusie”, iar destramarea URSS a reprezentat cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului trecut.

Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia şi apoi a atacat Occidentul. Katherine Belton. Versiune românească de Gabriel Tudor, Editura Litera, martie 2022.

Ediţia originală, apărută în 2021, e apreciată ca cea mai bună carte a anului de The Economist, Financial Times, New Statesman, The Telegraph, best seeler de către Sunday Times.

Cartea i-a enervat pe miliardarii ruşi, care au dat în judecată autoarea şi editura. https://spotmedia.ro/stiri/magazin-si-stiinta/oamenii-lui-putin-cartea-care-i-a-enervat-pe-miliardarii-rusi-acestia-au-dat-in-judecata-autoarea-si-editura

Autoarea este jurnalistă de investigatii şi fosta corespondenta la Moscova. Ea dezvaluie povestea nespusa despre cum Vladimir Putin si un mic grup de kaghebisti din jurul lui au ajuns la putere si si-au jefuit tara. Sapand pana in adancurile operatiunilor Kremlinului lui Putin, Belton acceseaza jucatori-cheie din interior pentru a dezvalui cum i-a inlocuit Putin pe afaceristii independenti ai epocii Eltin cu noua generatie de oligarhi loiali, care in schimb au distrus economia Rusiei si sistemul sau legal si au extins influenta Kremlinului in Statele Unite si in Europa. Rezultatul este o expunere teribila si lamuritoare despre revansa luata de KGB – o poveste care incepe in ceata prabusirii URSS, cand retelele de operativi au putut sifona miliarde de dolari din intreprinderile de stat si sa-si mute prada in Occident. Putin si aliatii lui si-au finalizat mai apoi planul, reafirmand puterea Rusiei in timp ce preluau controlul asupra economiei ruse, suprimand vocile independente si lansand operatiuni de influenta sub acoperire in strainatate.

Mergand de la Moscova la Londra si in Elvetia, apoi pana in Brighton Beach din Brooklyn si adunand o distributie de personaje colorate pe masura, Oamenii lui Putin este povestea completa a modului in care s-au sfarsit sperantele de construire a unei noi Rusii, cu consecinte dramatice pentru locuitorii ei si, din ce in ce mai mult, pentru intreaga lume.

Oamenii lui Putin va deveni cu siguranta relatarea cea mai importanta despre Putin si putinism. – Anne Applebaum, The Atlantic

Aceasta carte zguduitoare, imaculat documentata, este fara indoiala cel mai bun volum scris despre Putin, despre oamenii din jurul lui si poate chiar despre Rusia contemporana insasi, in ultimele trei decenii. – Peter Frankopan, The Financial Times

Cartea lui Catherine Belton are un ritm alert, este documentata cu minutie si este plina de date necunoscute pana acum – sau cunoscute de mai putina lume… Este cel mai bun exemplu de carte scrisa de un jurnalist, cu ochi pentru o poveste bine condusa si personaje impresionante si din fericire ferita de teoretizari academice. Si ce povesti are de spus Belton… – Owen Matthews, Spectator

Luand urma banilor si scufundandu-se adanc in mlastina afacerilor necurate, Belton a recompus o imagine terifianta a unui regim criminalizat ale carui metode seamana mai mult cu ale mafiei decat cu ale unui stat. – Arkadi Ostrovski, The Sunday Times

Belton isi populeaza panoplia de companii-fantoma si de defenestrari fatale cu personaje captivante… Expune fara odihna un regim criminal care se revarsa dincolo de granitele sale. – Stephen Kotkin, Times Literary Supplement

Putin şi putinismul. Francoise Thom. Versiune românească de Adina arvatu, Humanitas, 2020.

Autoarea este stralucita elevă a lui Alain Besançon și fiica matematicianului René Thom, autorul teoriei catastrofelor, a fost de foarte tânără perfect pregatită pentru sovietologie. Agrégée de rusă, a cunoscut direct „socialismul real“, prin lungi stagii la Moscova (un an la universitate, trei ani la Editura MIR) și nenumărate călătorii în tot fostul imperiu. Françoise Thom s-a impus astfel printre autoritățile mondiale din domeniul studiilor ruse și sovietice, numărându-se, alături de mentorul ei, printre rarii occidentali care au înțeles misterele ascensiunii lui Gorbaciov și ale prăbușirii comunismului de stat. A predat în învățământul secundar, apoi la Université de Paris X – Nanterre, înainte de a-și începe cariera la Sorbona, unde se ocupă de istorie contemporană, cu accent pe istoria relațiilor internaționale și a războiului rece. A debutat cu o carte despre derivele sovietizante ale învățământului francez (L’ecole des barbares, Julliard, Paris, 1985, în colaborare cu Isabelle Stal). La langue de bois (Julliard, Paris, 1987) este o versiune prescurtată a tezei sale de doctorat, pregatită sub îndrumarea lui Alain Besançon. S-a impus cu Le moment Gorbatchev (Hachette/Pluriel, Paris, 1989; ediție adusă la zi, 1991), lucrare excepțional documentată și lipsită de iluzii (poate de aceea autoarea a fost concediată de criptocomunistul director al Institutului de Polemologie la care lucra). Alte scrieri: Les Fins du communisme (1994; trad. rom. 1996), Beria: Le Janus du Kremlin (2013), Géopolitique de la Russie (2016, în colaborare cu Jean‑Sylvestre Mongrenier).

Cartea cercetătoarei Oana Simion e un demers teoretic. Ultimele două sunt concrete. Cărţile profesorului Goşu nu sunt clasificabile din acest punct de vedere. În ordinea recomandabilităţii le consider, însă, prioritare.

Portretele in extenso ale celor două autoare ale ultimelor două cărţi prezentate au rostul de a dezvolta tabloul literaturii de gen. a cărei actualitate şi interes nu e necesar a fi demonstrat

Nu ştiu dacă voi mai achiziţiona altele de gen. oricum vor fi exclusiv ebook.