Proza

  • VARA 2023

    Şerban îşi zie că s-a produs minunea aşteptată de medici. Adică ieşirea autonomă din comă. Putea deschide pleoapele, văzu salonul vag luminat. Până în momentul ăsta nu fusese complet inconştient, ci o conştiinţă tulbure, zero control asupra corpului, aproape zero control asupra inputului senzorial. Singura senzaţie, vagă, intermitentă, o percepuse ca auz. Auzea ca de…

    Read more

  • VARA 2023

    Şerban îşi zie că s-a produs minunea aşteptată de medici. Adică ieşirea autonomă din comă. Putea deschide pleoapele, văzu salonul vag luminat. Până în momentul ăsta nu fusese complet inconştient, ci o conştiinţă tulbure, zero control asupra corpului, aproape zero control asupra inputului senzorial. Singura senzaţie, vagă, intermitentă, o percepuse ca auz. Auzea ca de…

    Read more

  • O SINGURĂ ABSENŢĂ?

    Avertisment: personajele pe care le veţi întâlni mai jos sunt în întregime fictive, cu toate datele lor, adresele email y compris. Orice asemănare, oricât de vagă, cu persoane aparţinătoare unor e-grupuri, este produsul integral al fanteziei autorului. From: Medb of Connaught moco@yahoo.co.uk To: Victor Alexandru Lăpuşan val@hotmail.com Sent: Wednesday, November 13 20.., 23:57 PM Subject:limpezire,…

    Read more

  • TRANDAFIRII ROŞII

    Fetelor cu numele Lia Mai 68-ul meu a fost setul final al unei partide de trandafiri roşii, jucate de la primul serviciu la matchball cu garda deschisă, in dispreţul suveran al tuturor regulilor tacticii, pe care nu le ignoram. – Laurenţiu, hai să fim serioşi, de ce nu vrei srecunoşti că de fapt eu m-am…

    Read more

  • POVESTE

    Desiréei Ontario, În ipostaza de statuie de abanos Cu masca dorului-dor Tu nu scrii poveşti, tu scrii povestiri. Poveste e atunci când Făt Frumos o ia pe Cosânzeana pe cal. Asta fu sentinţa fără drept de apel a unei eroine autentice de poveste. Sau a unei personae reale. Sau, mai degrabă, si una şi alta.…

    Read more

  • PRELUDIU

    Te repeţi, te învârţi în cerc, poţi publica un volum de proză scurtă, ilustrat de Lucică-peniţă-subţire, sau poţi publica o sută, tot aia. Nu ţi-ai atins nivelul peterologic, n-ai scris marea ta carte şi timpul trece… Cam aşa bătea capu’ tuşa Amalia, Amalia Moruzi, cea cu registrul larg, neatins de nici un alt membru al…

    Read more

  • 57 DE ANI

    Literatura nu se citeşte, se reciteşte – sună unul din cele mai profunde aforisme ale lui Blaga. Primul roman al lui Leonida Neamţu l-am citit în anul apariţiei. 1965. Mă cucerise. Ulterior, stilul propriu al scriitorului, inimitabil, posesor al unui humor melancolic, abia avea să se definească. Frumuseţea pietrei nevăzute, căci de asta e vorba,…

    Read more

  • NEPOVESTE

    A fost odată, ca niciodată… A fost odată o fiinţă extraterestră. Care a luat, pentru a-şi îndeplini misiunea pe Pământ, formă umană. Ca fiinţă umană nu avea cum să nu fie una excepţională. Care apar pe lume mai rar decât odată pe secol. Trece, uneori, câte un veac de singurătate a lumii între două apariţii,…

    Read more

  • VARADERO

    VARADERO Pe malul oceanului imaginar un orb cânta jazz unei curve bete. Grotesc, în jurul lor dansează poeţi  bolnavi de delirium tremens, refulate despletite de vise, cu picioarele adânc înfipte-n falsul nisip şi-un papagal galben râde de toţi, scriind cu coada pe cerul plin de fumul speranţelor arse: sic transit gloria mundi…                                                       H. Desi…

    Read more

  • UN JOC SECUND, MAI PUR

    Din ceas, dedus, adâncul acestei calme creste,Intrată prin oglindă în mântuit azur,Tăind pe înecarea cirezilor agreste,În grupurile apei, un joc secund, mai pur.                                                          Ion Barbu La ora când soarele solstiţial se ivise pe după marginea răsăriteană a aripii nordice a masivului calcaros, substanţialul mic dejun era gata înfulecat. Cu trei sferturi de oră mai…

    Read more

  • ORELE PĂIANJENULUI

    Cum 1 iulie e o aniversare personală şi cum n-am mai inserat de foarte mult timp o proză pe blog, iată una străveche. De un sfert de veac. Incorporată în străvechiul volum de début, apărut în primele zole ale noului mileniu. ORELE PĂIANJENULUI             Stau la biroul meu şi citesc şarja amicală pe care mi-a…

    Read more

  • CINCI SĂPTĂMÂNI ÎN SALON

    fragment La o anumită oră a după-amiezii salonul începu să foşgăie. Cum Aurelian discuta sotto voce cu ai lui, i se paru ca figurile noi sunt vizitatori ai altor pacienti. Abia pe seară realiză ca lunganul uscativ, ciolanos si vag pletos în trening ocru cu bleumarin e proaspat internat. Mai apoi ii vazu abdomenul uriaş,…

    Read more

  • CUTREMURE ÎN LITERATURĂ

    Am aflat de harta seismică a Bucureştilor mai întâi pe Facebook. Nu neapărat acest mediu reacţionează sistematic mai prompt decât mass media. Ba, de cele mai multe ori, câte un deţinător de cont postează o ştire veche de 2-3 zile. Alteori ştirea e veche de 2-3 ani. Nici o problemă în asta, informaţia circulă pe…

    Read more

  • LA MALA EDUCACION

    În anii 80, când partidul, care era în toate, lansase o ofensivă fără precedent împotriva liceelor care nu pregăteau rezerva de cadre a clasei muncitoare şi-i îndrumau pe elevii particulari fie către liceele de matematică – fizică, la preţ redus, dar încă existente, fie la cele mai chisnovatice, cum era cel de turism. Într-o seară…

    Read more

  • DESPRE AVENTURIERI

    Remember dedicat lui Victor Stancovski Cu câteva zile înainte de 21 august curent, un canal cultural de televiziune difuzează, seara târziu, vechiul film al lui Robert Enrico, Les Aventuriers, cosecanarizat de regizor şi de autorul nuvelei omonime, tipică pentru anii ’60. Stau să-l văd, nu-s multe zile de când a intervenit spontan în conversaţiile mele,…

    Read more

  • PRELUDIU

    Te repeţi, te învârţi în cerc, poţi publica un volum de proză scurtă, ilustrat de Lucică-peniţă-subţire, sau poţi publica o sută, tot aia. Nu ţi-ai atins nivelul peterologic, n-ai scris marea ta carte şi timpul trece… Cam aşa bătea capu’ tuşa Amalia, Amalia Moruzi, cea cu registrul larg, neatins de nici un alt membru al…

    Read more

  • RECORDING

    Jubileului absolvirii liceului Istoria Artei e inseparabilă de permanenta tendinţă a fiinţei umane de a-şi extinde tehnologic memoria. De la mamuţii desenaţi pe pereţii peşterilor la autoportretul pointilist, de la Intrarea trenului în gara La Ciotat la ultima diviziune a muncii, conform căreia a apărut meseria procesării, tot tehnologice, a simţirii omeneşti, arta a fost…

    Read more

  • VACANŢA LUI VIRGIL

    e-grupului Fizică70 Virgil Sălăjan obişnuia să doarmă cea mai mare parte a călătoriilor, nu prea dese, cu avionul. Cum folosea mai ales curse ale companiilor low cost, unde plăteşti fie şi un pahar de ceai, şi cum călătorea mai ales singur, rareori se trezea pentru o pauză de hidratare. Indiferent dacă drumul dura o oră…

    Read more

  • MOŞ CRĂCIUN ŞI CEI ŞAPTE ANI DE ACASĂ

    Lui Liviu Antonesei Şerban se trezi în mijlocul nopţii. Asta se întâmpla rar. Adormea greu, cu o teamă permanentă. Auzise de ceea ce adulţii numeau moarte, ba chiar participase, anonim, mărunt, neglijabil, înspăimântat, la ritualul de trecere a unuia din adulţii din jurul altfel importantei lui persoane, tatăl fetei pe care-o admira până la paralizie,…

    Read more

  • MEMENTO MORI

    Cedez spaţiul blogului meu pentru a publica un text scris de Hana Fratu AKA Luana Zosmer AKA Carola Arbel, sora mea de Steaua lui David cu aproximativ 16 luni înainte de a pleca puţin. Ca ecou reverberant la postarea precedent. LUMÂNĂRILE Pe mine o să vă rog să mă scuzaţi, dar mă duc două-trei zile…

    Read more