Category: Proza

Jubileului absolvirii liceului Istoria Artei e inseparabilă de permanenta tendinţă a fiinţei umane de a-şi extinde tehnologic memoria. De la mamuţii desenaţi pe pereţii peşterilor la autoportretul pointilist, de la Intrarea trenului în gara La Ciotat la ultima diviziune a muncii, conform căreia a apărut meseria procesării, tot tehnologice, a simţirii omeneşti, arta a fost […]
e-grupului Fizică70 Virgil Sălăjan obişnuia să doarmă cea mai mare parte a călătoriilor, nu prea dese, cu avionul. Cum folosea mai ales curse ale companiilor low cost, unde plăteşti fie şi un pahar de ceai, şi cum călătorea mai ales singur, rareori se trezea pentru o pauză de hidratare. Indiferent dacă drumul dura o oră […]
Lui Liviu Antonesei Şerban se trezi în mijlocul nopţii. Asta se întâmpla rar. Adormea greu, cu o teamă permanentă. Auzise de ceea ce adulţii numeau moarte, ba chiar participase, anonim, mărunt, neglijabil, înspăimântat, la ritualul de trecere a unuia din adulţii din jurul altfel importantei lui persoane, tatăl fetei pe care-o admira până la paralizie, […]
Cedez spaţiul blogului meu pentru a publica un text scris de Hana Fratu AKA Luana Zosmer AKA Carola Arbel, sora mea de Steaua lui David cu aproximativ 16 luni înainte de a pleca puţin. Ca ecou reverberant la postarea precedent. LUMÂNĂRILE Pe mine o să vă rog să mă scuzaţi, dar mă duc două-trei zile […]
Dacă 15 decembrie fu data plecării surorii mele de steaua lui David, eu aflai pe 19. N-ar fi completă comemorarea ei dacă n-aş completa-o cu o postare lansată azi 19. Cred că am mai scris deja, undeva, cândva, că aflasem dis-de-dimineaţă printr-un mesaj de la fiul ei, Dan Fratu. Aveam o scurtă întâlnire, în friguroasa […]
Pentru Andrea Hedeş Era o paşnică duminică de întâi aprilie. Luciana îşi planificase de cu seară să-l ducă pe micul Robert să vadă expoziţia itinerantă de papagali. Orăşelul lor nu avea grădină zoologică, Zoli, soţul ei fusese nevoit să ia maşina familiei într-o misiune de PR: întâmpina un grup de japonezi, parteneri de afaceri. Până […]
Unii dintre voi, care aţi plecat mai târziu, sau care n-aţi plecat, poate vă amintiţi, deşi ar fi mai sănătos să uitaţi. Alţii, care au plecat mai demult, nu ştiu aproape nimic. Eu, povestaşul de serviciu, deşi ştiu că e mai sănătos să alungi din minte toate gândurile şi sentimentele negative, sunt obligat să fiu […]
Mizez pe experienţa de lectură a cititorilor, care vor realiza că deşi povestea e spusă la persoana întâia şi autorul a împrumutat câteva trăsături personajului implicit al naratorului, ea se menţine în ficţiune. Nu toate poveştile sunt ficţiune. Cea de mai jos e relatarea in integrum a unor momente reale. De altfel repetate, faţă de […]
Desiréei Ontario, În ipostaza de statuie de abanos Cu masca dorului-dor Tu nu scrii poveşti, tu scrii povestiri. Poveste e atunci când Făt Frumos o ia pe Cosânzeana pe cal. Asta fu sentinţa fără drept de apel a unei eroine autentice de poveste. Sau a unei personae reale. Sau, mai degrabă, si una şi alta. […]
Profesorului V. G. Aşa cum precizam în cuvântul înainte, am făcut rocada ultimelor două capitole. Al doilea şi ultimul volum de călătorii era proiectat să apară cu doi ani mai devreme, la scurt timp după întoarcerea din pelerinajul în Ţara Sfântă. Voi evita citarea proverbului românesc omul propune şi Dumnezeu dispune, din două motive: primo, […]
Categorii
Arhiva